Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în conferinţa comună cu premierul Belgiei, Alexander De Croo, la Palatul Cotroceni, că pe termen lung trebuie accelerată consolidarea echilibrată a posturii de apărare şi descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, ca reacţie la agresiunea Rusiei. La rândul său, Alexander De Croo a afirmat că acţiunile lui Vladimir Putin sunt o dovadă a unui calcul greşit al acestuia, iar preşedintele Rusiei nu va scăpa nepedepsit, informează News.ro.
„Îmi face o deosebită plăcere să salut prezenţa la Bucureşti a Prim-Ministrului Regatului Belgiei, domnul Alexander De Croo. Welcome, dear Alexander! Această vizită reflectă solidaritatea europeană şi aliată într-un moment în care situaţia de securitate este profund afectată de războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Pe aceeaşi linie a solidarităţii şi unităţii se înscrie, de altfel, şi prezenţa la Constanţa a contingentului belgian desfăşurat în cadrul Forţei de Răspuns a NATO, alături de alte forţe aliate. Această contribuţie este parte a măsurilor NATO de consolidare a posturii de descurajare şi apărare şi a securităţii Flancului Estic al Alianţei. Îi mulţumesc domnului Prim-ministru De Croo pentru această susţinere a ţării noastre, precum şi a securităţii colective aliate. Mâine vom avea ocazia să vizităm împreună, la baza Mihail Kogălniceanu, trupele belgiene şi ale altor aliaţi care sprijină acest efort. În cadrul consultărilor de astăzi, am discutat perspectivele noastre naţionale legate de evoluţia crizei din Ucraina şi impactul său multidimensional, precum şi răspunsul statelor noastre şi al organizaţiilor din care facem parte. În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, am evidenţiat demersurile complexe ale României în sprijinul celor peste 720.000 de refugiaţi ucraineni care au trecut până acum graniţa în ţara noastră. De asemenea, am prezentat rezultatele foarte bune ale activităţii hub-ului de la Suceava, prin care asistenţa umanitară internaţională este transferată în Ucraina”, a afirmat şeful statului.
El a mai spus că „în plan securitar, am evidenţiat că este necesară implementarea rapidă a recentelor decizii adoptate la Summitul extraordinar al Alianţei, în special crearea Grupului de Luptă în România”.
„Consolidarea echilibrată, pe termen lung, a posturii de apărare şi descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, ca reacţie la agresiunea Rusiei, trebuie accelerată. Este clar că avem nevoie de o apărare unitară, coerentă şi mai puternică pe Flancul Estic pentru a avea o descurajare mai eficace, în special la Marea Neagră. Totodată, în discuţia noastră, am evidenţiat că avem nevoie de un nou Concept Strategic al NATO, care trebuie să reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa securităţii NATO. În acelaşi timp, este esenţial să consolidăm rezilienţa strategică a noastră, a Aliaţilor, precum şi pe cea a partenerilor noştri, în special a celor mai vulnerabili, cum sunt Republica Moldova şi Georgia. În acest context, am subliniat susţinerea deplină a României pentru Republica Moldova, pentru parcursul său european, şi am atras atenţia asupra sprijinirii sale ferme şi imediate în gestionarea fluxurilor crescute de refugiaţi cu care această ţară se confruntă, alături de multiple alte provocări. Trebuie să asigurăm un sprijin substanţial şi coerent pentru Republica Moldova, de natură politică, financiară şi logistică, precum şi în privinţa securităţii energetice. Mă bucur, domnule Prim-ministru, că de la Bucureşti veţi merge direct la Chişinău pentru discuţii aprofundate în acest sens”, a declarat preşedintele Iohannis.
Acesta a mai anunţat că un alt subiect abordat a fost cel al securităţii energetice.
„Am abordat şi tematica securităţii energetice la nivel european şi suntem de acord în ceea ce priveşte eliminarea cât mai rapidă a dependenţei energetice de Federaţia Rusă, precum şi nevoia atenuării impactului preţurilor ridicate la energie asupra consumatorilor. Am convenit, totodată, continuarea dialogului bilateral asupra modalităţilor de creştere a siguranţei în aprovizionarea cu energie a pieţei europene, dar şi asupra măsurilor de protejare a cetăţenilor europeni în contextul volatil al pieţei energiei. În planul relaţiilor bilaterale, am subliniat interesul comun pentru consolidarea dialogului politic şi a cooperării economice şi sectoriale şi am exprimat apreciere pentru abordarea constructivă a autorităţilor belgiene în relaţia cu comunitatea românească, a cărei contribuţie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi a ambelor state este semnificativă. Închei mulţumindu-i domnului prim-ministru De Croo pentru discuţiile consistente pe care le-am avut în această după-amiază”, a conchis şeful statului.
