Deputatul PNL, Florin Roman, a anunțat, luni, că proiectul său de lege privind limitarea liberărilor condiționate ar putea intra la Parlamentului în procedură de urgență. „Astăzi am solicitat Parlamentului României, Camerei Deputaților, colegilor lideri de grup suplimentarea ordinii de zi cu proiectul de lege 510/2019. E un proiect de lege care a trecut de Senat şi care, din păcate, zace de 8 luni de zile în comisiile de la Camera Deputaților”, susținea Florin Roman, într-un comunicat.
Însă proiectul la care liderul deputaților liberali face referire nu se bucură și de sprijinul propriului guvern. În luna februarie, Cabinetul Orban a anunțat Camera Deputaților că nu susține demersul, context în care și-a însoțit concluzia de mai multe observații.
În punctul său de vedere, Guvernul a enumerat, printre altele, probleme ce țin de conformitatea cu decizii ale Curții Constituționale, rolul judecătorului sau justa distincție între tipurile de fapte comise cu violență. câteva dintre ele, mai jos.
- Stabilirea pedepselor pentru infracțiuni intră în marja de apreciere a legiuitorului, însă aceasta trebuie să aibă în vedere fixarea unor limite raționale, care să corespundă în abstract importanței valorilor sociale ocrotite. Prin Decizia nr. 688/2017, Curtea Constituțională a apreciat că, în reglementarea sancțiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental care face obiectul limitării impuse de sancțiune și valoarea socială a cărei protecție a determinat limitarea.
- Apreciem că nu poate fi comparată, de exemplu, situația unei persoane care, din interes material, ucide o altă persoană cu cea a unei persoane care își ucide victima prin lovituri repetate cu pumnii și picioarele, urmată de incendierea acesteia prin stropirea cu benzină. În acest din urmă caz, suntem în situația unor procedee deosebit de mari, aspecte care denotă un sadism și o ferocitate ieșită din comun din partea infractorului. De asemenea, nu se poate pune semnul egalității în cazul omorului a două persoane în aceeași împrejurare și situația când sunt ucise patru persoane în aceeași împrejurare. În acest sens, considerăm că ar trebui să fie o diferență de tratament sancționator întrucât gradul de pericol social și urmarea produsă sunt, în mod substanțial, diferite.
- De asemenea, eliminarea posibilității judecătorului de a stabili durata ori cuantumul pedepsei și de a aprecia de la caz la caz gravitatea faptei comise și a periculozității făptuitorului (…) nu poate conduce decât la crearea unor situații inechitabile în practică în ceea ce privește tratamentul sancționator al infracțiunii de omor calificat, lăsându-l pe judecător fără una din cele mai importante prerogative ale sale în realizarea actului de justiție.
Duminică, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, explica, într-o postare pe Facebook, că autoritățile de la București au la îndemână soluții pentru a reveni la normal în privința liberărilor condiționate. Potrivit lui Birchall, în vara anului trecut a existat o discuție în CSAT pe tema aceasta, Ministerul Justiției a făcut la acea vreme propunerile necesare, dar ele au fost blocate de premierul în exercițiu, Viorica Dăncilă (Toate detaliile – AICI).
