Cazul înfiorător de la Drobeta Turnu Severin, unde un criminal liberat condiționat a incendiat o minoră care îl acuzase de viol, ridică inevitabil problema efectelor pe termen lung ale cutremurului din justiție, din guvernarea PSD-ALDE.
Asaltul asupra legislației specifice, atacarea procurorilor-șefi incomozi (de la Parchetul general, DNA, DIICOT) și atenția fără precedent acordată infractorilor, în puternic contrast cu ignorarea victimelor lor, au dezlănțuit o lungă serie de infracțiuni cu violență. Mulți dintre autori au fost tocmai acei condamnați care fuseseră menajați prin inițiativele partidelor conduse de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, căzută în dizgrația PSD și a premierului Viorica Dăncilă în perioada în care a condus Ministerul Justiției, atrage atenția, într-o postare pe Facebook, asupra relației inevitabile dintre acțiunea politică din perioada 2017-2019 și tragedii cum este cea a fetei de 17 ani, pe care un recidivist a aruncat benzină apoi i-a dat foc.
Ea vorbește despre necesitatea absolută a unor modificări legislative care să înăsprească pedepsele pentru infracțiunile contra persoanei, dar și despre soluțiile pe care Guvernul și Parlamentul le au la îndemână pentru a acționa urgent: „Anul trecut, urmare a deciziei CSAT și după un efort susținut, împreună cu specialiștii din Ministerul Justiției, după consultarea instituțiilor (PG, DIICOT, DNA) și asociațiilor profesionale, am propus mai multe modificări legislative absolut necesare privind înăsprirea condițiilor pentru liberarea condiționată precum și pentru înăsprirea pedepselor pentru infracțiuni contra persoanei. Toate aceste propuneri sunt încă la Ministerul Justiției și pot fi ușor asumate de actuala conducere a MJ-ului și adoptate exact pe modelul în baza căruia eu am rezolvat problema inspectorilor antifraudă: adoptat proiect de lege în Guvern și trimis în Parlament în procedură de urgență”.
Însă Birchall introduce, în intervenția sa, o acuzație gravă la adresa fostului premier, Viorica Dăncilă: a blocat eforturile de înăsprire a condițiilor de liberare condiționată pe motiv că, astfel, ar fi fost afectați nu doar criminali precum cel de la Drobeta Turnu Severin, ci și cei condamnați pentru infracțiuni de corupție.
„Nu pot să nu mă întreb cum poate doamna Dăncilă să mai aibă tupeul să comenteze public, afișând o falsă preocupare și îngrijorare, când știe foarte bine că a blocat propunerile mele imediat după ce probabil s-a consultat cu specialiștii Iordache și gașca, (susținători și nași și ai recursului compensatoriu) care probabil îi explicaseră între timp că, de exemplu, înăsprirea condițiilor de liberare condiționată se aplică TUTUROR infracțiunilor, inclusiv infracțiunilor de corupție! În schimb, Dăncilă mi-a făcut o nouă cerere de remaniere… că doar stăteam în coasta celor certați cu legea!”, punctează Ana Birchall.
Principalele linii ale propunerilor făcute de Ana Birchall, blocate de Viorica Dăncilă:
- Modificarea părții introductive a art. 99 și art. 100, pentru accentuarea ideii că îndeplinirea condițiilor pentru acordarea liberării condiționate (atât în cazul detențiunii pe viață, cât și în cazul pedepsei închisorii) să fie cumulativă.
- Majorarea de la 20 la 25 de ani a perioadei minime petrecute în închisoare după care condamnatul poate cere la liberare.
- Executarea a cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani. În varianta menținută de Guvernul Dăncilă, apare o limită, în beneficiul deținutului: „dar nu mai mult de 20 de ani”.
- Creșterea de la 60 la 65 de ani a vârstei minime de la care condamnatul poate beneficia de liberarea condiționată, în măsura în care respectă și celelalte criterii (printre ele și executarea a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani).
- Introducerea unui nou articol care prevede că: „nu se poate dispune liberarea condiționată dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, sau în cazul pluralității de infracțiuni, pentru una din infracțiunile săvârșite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci șesimi din durata pedepsei”.
- Introducerea unui nou articol care prevede că: „În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (21) (paragraful de mai sus – n.r.) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei închisorii.”
Pe lângă legislația îndulcită de PSD-ALDE, de care beneficiază inclusiv criminali și violatori, unele voci avizate aduc în discuție și alți posibili factori care concură la lejeritatea cu care autorii unor infracțiuni extrem de grave recidivează ori ies mai devreme din pușcărie.
Cât de bine își fac treaba consilierii de probațiune care, printre altele, veghează la modul în care condamnatul eliberat se integrează în societate. Dar poate cel mai important, ar fi de analizat gradul de superficialitate sau incompetență care ar putea exista la nivelul comisiilor de liberare condiționată și al instanțelor care decid în asemenea cazuri.
Potrivit unor surse din sistemul de justiție, pensionările anticipate cu care guvernarea PSD-ALDE i-a tentat pe magistrați ar fi putut duce la unele dereglări, cu consecințele de rigoare.
Număr imens de deținuți eliberați mai devreme din pușcării
În decembrie 2019, după pierderea guvernării de către PSD-ALDE, s-a reușit abrogarea, în Parlament, a legii recursului compensatoriu, cu o majoritate covârșitoare. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, admitea atunci că legea pentru care social-democrații mutaseră anterior munții „nu a fost soluția cea mai bună”
Liviu Dragnea însuși a câștigat de pe urma proiectului împins de partidul lui și al lui Tăriceanu: e vorba de cinci săptămâni de libertate.
Iar drama cea mare este că printre infracțiunile comise de beneficiarii legii promovate de PSD-ALDE s-au numărat și unele dintre cele mai grave:
- 840 – omor
- 73 – omor calificat
- 191 – trafic de minori
- 566 – viol
Ce s-a întâmplat cu o parte dintre cei care au ieșit din pușcării înaintea ispășirii complete a pedepsei? Au recidivat. E vorba de aproximativ 1.300 de asemenea cazuri. Dintre recidiviștii care au revenit după gratii, 39 aveau condamnări pentru viol, 7 pentru trafic de persoane și 186 pentru tâlhării.
