Timp de decenii, președintele rus Vladimir Putin a criticat vehement lumea pe care Statele Unite au construit-o după Războiul Rece. În opinia sa, o ordine internațională condusă de o singură putere ar fi un obstacol pentru Rusia și ar genera conflicte inutile, mai ales când acea putere era la fel de egoistă și duplicitară ca America, scriu Thomas Graham și Alan Cullison într-o analiză din The Atlantic.
<< Acum, Donald Trump demontează ordinea pe care Putin o detesta de atâta timp, iar în locul ei apare o nouă lume multipolară. Putin credea că poate ajunge în vârful unui astfel de sistem, în care puterea economică și militară brută depășește diplomația și alianțele. Dar s-a înșelat: normele și instituțiile ordinii postbelice mascaseră de fapt vulnerabilitățile Rusiei. Putin a obținut lumea pe care și-o dorea – și aceasta amenință acum să-l zdrobească.
Moscova a presupus că imensul său arsenal nuclear, resursele naturale de neegalat și teritoriul extins din inima Eurasiei vor menține Rusia competitivă față de China și Statele Unite. Dar aceste atuuri nu au reușit să încetinească declinul rapid al țării. Economia Rusiei este, în cel mai bun caz, de patru ori mai mică decât cea a Chinei și a Americii, iar diferența este în creștere. Între timp, Rusia riscă să devină o simplă amintire în cursa pentru supremația tehnologică în domeniul inteligenței artificiale, biotehnologiei și calculului cuantic. Economia și baza tehnologică a țării pierd încet teren în fața Indiei.
Pentru a demonstra că puterea sa este încă sigură, Putin a promovat un parteneriat strategic amplu cu China, pe care Rusia a încercat să îl consolideze în special începând cu 2022. Dar relația nu a îndeplinit așteptările sale. Comerțul bilateral a crescut la început, dar acum pare să fi atins un plafon. China a investit puțin în economia Rusiei, și nici pe departe suma pe care Occidentul a retras-o după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Putin. Deoarece Rusia are puțini alți parteneri comerciali importanți, China pare să aibă puterea de a negocia cu fermitate: negocierile privind acordurile energetice – unul dintre ele, numit Power of Siberia 2, ar aduce gazul natural rusesc în China – au stagnat deoarece Moscova nu a reușit să convingă Beijingul să acopere o parte suficientă din costuri.
Războiul din Ucraina nu a făcut decât să adâncească dezavantajele Rusiei. Înainte de februarie 2022, unii observatori considerau că Rusia era una dintre principalele puteri militare ale lumii – o evaluare pe care Ucraina a răsturnat-o rapid. Conflictul se prelungește acum mai mult decât campania Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste și a dus la peste 1 milion de victime ruse, agravând criza demografică cronică a țării. Chiar dacă Putin va reuși să cucerească teritorii suplimentare, majoritatea vor fi orașe bombardate și terenuri pustii. Reconstrucția acestora ar necesita miliarde de dolari pe care Rusia nu le are și pe care este puțin probabil să le primească de la alții.
Pe măsură ce Putin continuă să investească resurse în război, el pierde sprijinul și influența internațională. Partenerii de lungă durată ai Rusiei din Siria și Venezuela au fost îndepărtați de la putere. Între timp, fostele state sovietice s-au reorientat de la Moscova către țările occidentale. Armenia și Azerbaidjanul au apelat la Trump pentru a rezolva o dispută aprinsă privind un coridor de transport. Kazahstanul și Uzbekistanul își consolidează legăturile cu Washingtonul. Moldova și-a accelerat orientarea politică către Europa. Putin credea că sfârșitul ordinii conduse de SUA îl va ajuta să-și consolideze puterea în spațiul fostului bloc sovietic. Dar Rusia a fost prea slabă și ineficientă pentru a profita de această situație.
Putin a presupus, de asemenea, că o lume multipolară îl va elibera de interferența americană. Și, într-adevăr, Trump a făcut concesii Moscovei în anumite privințe. Concilierea sa nu se extinde însă la sectorul energetic al Rusiei, fundamentul economiei sale: toamna trecută, Trump a impus sancțiuni ample împotriva Rosneft și Lukoil, cei mai mari doi producători de petrol din țară. SUA au intensificat, de asemenea, măsurile împotriva petrolierelor-fantomă, amenințând un canal principal pe care Rusia l-a utilizat pentru a eluda sancțiunile asupra vânzărilor sale de petrol. Planurile lui Trump de a revigora sectorul petrolier din Venezuela ar putea, de asemenea, să afecteze Rusia. Punerea în aplicare a acestor planuri s-ar putea dovedi mai complicată decât anticipează Trump, dar ar putea determina scăderea prețurilor petrolului rusesc sub nivelul pe care bugetul federal îl poate susține.
Moscova se află la mila unui președinte american care ocolește canalele tradiționale de putere și elimină constrângerile care odinioară reglementau utilizarea acestora. De exemplu, Trump ar putea încerca să utilizeze Consiliul de Pace recent constituit pentru a ocoli Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite – și dreptul de veto al Rusiei – și să impună politica sa preferată în Orientul Mijlociu, erodând influența Moscovei în regiune. Mai mult, datorită deciziilor luate atât de Trump, cât și de Putin, cele două puteri nu mai au niciun acord funcțional de control al armamentului. Fără acestea, Trump ar putea alege să accelereze programul său de apărare antirachetă „Golden Dome”, de care Rusia se teme că i-ar putea submina forța de descurajare nucleară.
Disprețul lui Trump față de alianțele și normele internaționale a început, de asemenea, să remodeleze Europa într-un mod care ar putea exacerba slăbiciunea Rusiei. Pe măsură ce garanțiile de securitate ale SUA se diminuează, țările europene își dezvoltă capacitățile de putere militară. Germania a alocat 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei sale, iar Polonia își consolidează forțele armate cu scopul de a ajunge la 300.000 de soldați. Putin dorește de mult timp să divizeze SUA și Europa. Dar s-ar putea să descopere în curând că continentul – care, în ansamblu, depășește Rusia în ceea ce privește populația și bogăția – reprezintă o provocare semnificativă, chiar dacă nu aparține unei alianțe dominate de SUA.
Cu puțin timp înainte de a deveni președinte în 2000, Putin a publicat un manifest în care explica cum Rusia ar putea evita să cadă pe locul al doilea sau al treilea în clasamentul puterilor mondiale. El a insistat că leadershipul global al Americii împiedica Moscova să progreseze. În realitate, habar n-avea cât de bine stătea. >>
Sunt valorile liberale un lux pe care Occidentul nu și-l poate permite?
