Algoritmul Facebook „a ajutat” reţelele care răspândesc dezinformare sanitară să obţină circa 3,8 miliarde de vizualizări în ultimul an, cu un vârf al numărului vizualizărilor în luna aprilie, când criza provocată de pandemia COVID-19 a atins punctul culminant în multe ţări, potrivit ONG-ului Avaaz, citat miercuri de agenţia EFE, transmite Agerpres.
Raportul, denumit „Algoritmul Facebook: O mare ameninţare pentru sănătatea publică”, axat pe cinci ţări, consideră că eforturile reţelei de socializare de a combate dezinformarea sanitară „sunt subminate grav de propriile sale sisteme”.
În pofida soluţiilor „de urgenţă” implementate de Facebook odată cu pandemia, conţinutul paginilor care difuzează dezinformări pe teme de sănătate a ajuns în aprilie la circa 460 de milioane de vizualizări.
Conţinutul principalelor zece pagini care difuzează acest tip de informaţie falsă a atras de aproape patru ori mai multe vizualizări pe Facebook decât echivalentul principalelor zece pagini ale instituţiilor sanitare, inclusiv cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Directorul pentru campanii al Avaaz, Fadi Quran, a deplâns într-un comunicat faptul că Mark Zuckerberg, cofondator al Facebook, „a promis că va oferi informaţii fiabile în timpul pandemiei, dar propriul său algoritm a sabotat aceste eforturi orientându-i pe mulţi” dintre cei circa 2,7 miliarde de utilizatori către reţele de difuzare a dezinformării în materie medicală.
Această „infodemie”, potrivit lui Quran, „va continua să agraveze pandemia până când Facebook îşi va dezintoxica algoritmul şi va transmite rectificări tuturor acelor persoane care au fost expuse acestor minciuni virale”.
Raportul propune o soluţie în doi paşi pentru a pune în „carantină” dezinformarea şi pe cei care o difuzează pe scară extinsă.
În primul rând, rectificarea informaţiei prin corecturi retroactive efectuate de verificatori independenţi şi transmise tuturor utilizatorilor care au văzut aceste conţinuturi. Un studiu comandat de Avaaz către Universitatea George Washington şi Universitatea de Stat Ohio arată că „această soluţie poate reduce încrederea în dezinformare în medie cu 50%”.
Al doilea pas ar fi „dezintoxicarea algoritmului” Facebook prin limitarea distribuirii conţinuturilor care dezinformează şi a celor elaborate de actori care se poziţionează sistematic în „feed-urile” utilizatorilor, ceea ce ar diminua posibilitatea de accesare a acestora cu circa 80%.
Raportul mai notează că numai 16% din conţinuturile cu dezinformare pe teme sanitare au o etichetă de atenţionare din partea Facebook, restul de 84% rămânând online fără niciun tip de avertisment, deşi conţinutul este confirmat ca fiind fals, după cum o arată 174 de articole şi materiale indicate în acest studiu.
Potrivit ONG-ului Avaaz, principalii „superdifuzori” de dezinformare medicală pe reţelele de socializare sunt „RealFarmacy, unul dintre cele mai mari website-uri care difuzează dezinformări pe teme de sănătate, şi GreenMedInfo, o pagină care prezintă dezinformarea sanitară drept ştiinţă”.
Printre exemplele de ştiri false identificate în raport se numără un articol care spune că Asociaţia Medicală Americană a încurajat medicii şi spitalele din SUA să mărească numărul deceselor provocate de COVID-19 peste cel real, articol care a avut circa 160 de milioane de vizualizări.
Un alt exemplu de dezinformare observat de acel ONG este un articol cu 8,4 milioane de vizualizări care spune că în urma unui program de vaccinare împotriva poliomielitei finanţat de Bill Gates circa o jumătate de milion de copii din India au rămas paralizaţi.
Investigaţia Avaaz s-a axat pe actori în principal din SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia, ceea ce înseamnă că reţelele şi vizualizările analizate în raport reprezintă doar „o mică mostră a acestei probleme la nivel mondial”.
