Populaţia UE este în prezent de 450,6 milioane de locuitori, iar europenii trăiesc mai mult ca niciodată, speranţa de viaţă ajungând, în 2024, la 81,5 ani, arată un raport publicat, marţi, de Comisia Europeană. Populaţia va scădea, însă, până în 2100 ajungând la niveluri similare cu anii ’70, creând provocări pentru piaţa muncii, sistemul de sănătate, sistemele de îngrijire şi finanţele publice. De asemenea, se estimează că vârsta medie va creşte cu aproximativ 6,6 ani între 2025 şi 2100, astfel încât, până în 2050, aproape o treime din populaţia UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste, informează News.ro.
Comisia Europeană a publicat, marţi, al treilea raport privind transformarea demografică în UE, subliniind atât provocările, cât şi oportunităţile pe care le prezintă pentru competitivitate, inovare, coeziune socială şi dezvoltare durabilă, dacă este abordată din timp şi eficient.
Raportul elaborat de Centrul Comun de Cercetare confirmă faptul că populaţia Europei a atins în prezent nivelul maxim.
”De la 450,6 milioane de locuitori în prezent, se estimează că populaţia UE va ajunge la aproximativ 445 de milioane până în 2050 şi la 398,8 milioane până în 2100, ceea ce reprezintă o scădere globală de circa 11,7%, revenind la un nivel similar celui din anii ’70”, arată Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, în acelaşi timp, europenii trăiesc mai mult ca oricând, speranţa de viaţă la naştere atingând 81,5 ani în 2024, fapt ce reflectă progresele înregistrate în domeniul asistenţei medicale, al standardelor de viaţă şi al condiţiilor sociale.
”Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste – comparativ cu unul din cinci în prezent –, în timp ce speranţa de viaţă ar putea depăşi 90 de ani pentru femei şi 86 de ani pentru bărbaţi până în 2100. Un copil născut în UE în 2023 se poate aştepta să trăiască fără boli grave până la vârsta de 75,3 ani”, arată Comisia Europeană.
Potrivit specialiştilor europeni, aceste tendinţe generează provocări semnificative, de la deficitul de forţă de muncă şi presiunea asupra bugetelor publice până la solicitările crescute asupra sistemelor de îngrijire, educaţie şi formare, precum şi asupra coeziunii regionale.
”Totodată, aceste schimbări aduc şi oportunităţi. Un exemplu în acest sens este economia longevităţii, aflată în plină dezvoltare, care deschide noi pieţe pentru produse, servicii şi inovaţii concepute special pentru cetăţenii vârstnici, creând noi căi pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Acest fenomen poate stimula inovaţia în sectoare precum asistenţa medicală, tehnologia şi serviciile financiare”, apreciază specialiştii europeni.
Îmbătrânirea populaţiei UE remodelează forţa de muncă şi nevoile de îngrijire
Raportul menţionează că UE trece printr-o schimbare demografică majoră care remodelează piaţa muncii, necesitând creşterea participării şi a productivităţii. ”Aproximativ 20% dintre persoanele în vârstă de muncă sunt în afara pieţei muncii, existând un decalaj de 10% între sexe în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, în timp ce 8 milioane de tineri nu urmează niciun program educaţional, de angajare sau de formare”, arată Comisia Europeană.
În acelaşi timp, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani este în creştere faţă de acum câteva decenii.
”UE sprijină aceste tendinţe prin promovarea participării femeilor, prin ajutorul acordat tinerilor pentru a dobândi competenţe, prin permiterea lucrătorilor în vârstă să rămână activi dacă doresc şi prin creşterea productivităţii prin inovare şi inteligenţă artificială”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Raportul evidenţiază că stimularea productivităţii şi valorificarea talentelor neexploatate vor fi esenţiale pentru a aborda impactul unei forţe de muncă în scădere, contribuind la susţinerea creşterii economice şi la consolidarea finanţelor publice.
Raportul arată, de asemenea, că ratele natalităţii au scăzut, în timp ce societatea europeană îmbătrâneşte, ceea ce înseamnă că populaţia în vârstă de muncă este în scădere.
”Migraţia calificată joacă deja un rol important în a ajuta la abordarea deficitului de forţă de muncă. Prin atragerea talentelor din afara UE, migraţia calificată poate sprijini sectoare cheie, poate consolida inovarea şi poate contribui la compensarea efectelor îmbătrânirii populaţiei. Deşi poate atenua presiunile demografice, prioritatea ar trebui să rămână îmbunătăţirea competenţelor şi recalificarea persoanelor care se află deja în UE”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Potrivit documentului, trecerea către o societate a longevităţii creşte, de asemenea, cererea de asistenţă medicală şi îngrijire pe termen lung, numărul persoanelor care au nevoie de sprijin fiind estimat să crească de la 36 la 48 de milioane până în 2070, iar ponderea persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani se va dubla.
UE în acţiune pentru a transforma schimbările demografice în oportunităţi
UE ajută statele membre să răspundă la schimbările demografice printr-un set larg de politici care sprijină oamenii în fiecare etapă a vieţii.
Setul de instrumente demografice, adoptat de Comisie în octombrie 2023 şi salutat de toate statele membre, oferă un set de instrumente de politică ale UE pentru a ajuta autorităţile naţionale, regionale şi locale să integreze tendinţele demografice în elaborarea politicilor şi prin acţiuni coordonate în întreaga UE.
Pe baza acestei fundaţii, Comisia a urmărit iniţiative specifice în domenii cheie:
Planul european privind locuinţele accesibile: creşterea accesibilităţii locuinţelor de calitate şi durabile, în special pentru tineri şi gospodăriile vulnerabile.
Strategia pentru echitate intergeneraţională: consolidarea solidarităţii dintre generaţii şi asigurarea că politica actuală creează oportunităţi pentru viitor.
Strategia UE de combatere a sărăciei: reducerea sărăciei în diferite grupe de vârstă, prin recunoaşterea provocărilor cu care se confruntă diferite generaţii.
Strategia Uniunii competenţelor: investiţii în învăţarea pe tot parcursul vieţii, formarea profesională şi locurile de muncă de calitate pentru a construi o forţă de muncă competitivă.
Strategia europeană de îngrijire: îmbunătăţirea accesului la servicii de îngrijire accesibile şi de înaltă calitate în întreaga UE, prin programe precum EU4Health (5,3 miliarde EUR, 2021-2027) şi Spaţiul european de date privind sănătatea.
Viziune pe termen lung pentru zonele rurale: abordarea provocărilor care decurg din declinul populaţiei, îmbătrânirea populaţiei şi emigrarea din regiunile rurale.
Iniţiativa ”Valorificarea talentelor”: concentrându-se pe regiunile UE care se confruntă cu un declin al populaţiei în vârstă de muncă, combinat cu o pondere scăzută şi stagnantă a persoanelor cu învăţământ terţiar, aceasta permite soluţii personalizate.
Propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual (2028-2034) include abordarea schimbărilor demografice ca obiectiv al planurilor de parteneriat naţionale şi regionale.
Londra va participa la un împrumut de 90 miliarde de euro din partea UE pentru Ucraina
