În ultima săptămână, președintele american Donald Trump a îndemnat la calm pe fondul haosului financiar pe care l-a creat și a rezistat solicitărilor de a-și regândi abordarea, scrie The New Yokr Times.
„Știu ce naiba fac”, le-a spus el republicanilor marți, în timp ce tarifele masive pe care le-a impus au aruncat piețele globale în degringoladă. „BE COOL!”, a scris el într-o postare pe rețelele sociale miercuri dimineață. „Totul se va rezolva cu bine”.
Miercuri, la ora 9:37, președintele era încă optimist privind politica sa, postând pe Truth Social: „Acesta este un moment grozav pentru a cumpăra!!!”
Dar, în cele din urmă, piețele au fost cele care l-au făcut să schimbe macazul.
Turbulențele economice, în special creșterea rapidă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, l-au determinat pe Trump să clipească miercuri după-amiază și să întrerupă tarifele sale „reciproce” pentru majoritatea țărilor în următoarele 90 de zile, spun patru surse care cunosc direct decizia președintelui.
Solicitat să explice decizia, Trump le-a spus reporterilor: „Ei bine, am crezut că oamenii au sărit un pic calul. Deveniseră cam nervoși, știi tu, cam nervoși, cam speriați”.”
În culise, membrii de rang înalt ai echipei lui Trump s-au temut de o panică financiară care ar putea scăpa de sub control și ar putea devasta economia. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și alte persoane din echipa președintelui, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au făcut presiuni pentru o abordare mai structurată a conflictului comercial, care să se concentreze pe izolarea Chinei ca fiind răul cel mare, transmițând în același timp un mesaj mai larg că Trump este serios în ceea ce privește reducerea dezechilibrelor comerciale.
După răsturnarea de situație pe rețelele de socializare, echipa lui Trump a fost pusă în situația deloc de invidiat de-a încerca să transmită presei că acesta a fost planul dintotdeauna, o strategie strălucită, desprinsă direct din paginile celei mai bine vândute cărți a președintelui, „The Art of the Deal”. Bessent a mers atât de departe încât a negat că piața obligațiunilor ar fi determinat schimbarea.
Cu toate acestea, miercuri, când Trump a ieșit să-și explice decizia, i-a subminat atât pe Bessent, cât și pe Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, invocând piața agitată și spunând că a acționat „instinctiv, mai mult decât orice altceva”.
Mulți dintre cei mai importanți consilieri și oficiali de rang înalt ai lui Trump nu au fost la curent cu această schimbare majoră de politică până în ultimul moment, deoarece încă de miercuri dimineața Trump încă mai sugera că se va ține de planul său anterior.
Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, a aflat de decizia lui Trump abia în timp ce apăra tarifele inițiale în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, a declarat o persoană familiarizată cu situația.
Bessent a jucat un rol semnificativ în orientarea președintelui către această pauză în aplicarea tarifelor. Dar adevăratul merit, recunosc consilierii lui Trump în privat, ar trebui să revină piețelor de obligațiuni. Decizia lui Trump a fost determinată de teama că pariul său privind tarifele s-ar putea transforma rapid într-o criză financiară. Și, spre deosebire de cele două prăbușiri anterioare din ultimii 20 de ani – criza financiară globală din 2008 și pandemia din 2020 – această criză ar fi putut fi atribuită direct unui singur om.
Prăbușirea pieței
În ziua în care Trump și-a anunțat planul de-a impune tarife drastice, acesta a promis că va face „America bogată din nou”.
Dar detaliile planului și obiectivele acestuia au rămas neclare. În perioada premergătoare anunțului privind tarifele de săptămâna trecută, echipa economică a lui Trump a dezbătut până în ultima clipă ce formă ar trebui să ia tarifele, Bessent și secretarul pentru comerț Howard Lutnick susținând amândoi în privat tarife mai limitate, spun două persoane familiarizate cu planurile.
Peter Navarro, consilierul comercial al Casei Albe, a fost cel mai agresiv dintre consilierii lui Trump, insistând asupra unei strategii tarifare despre care a afirmat că ar crea o revoluție în industria producătoare americană. Biroul Reprezentantului SUA pentru Comerț a venit cu propria formulă de calculare a ratelor tarifare pentru alte țări, bazată pe ratele tarifare ale acestora plus o estimare a altor bariere comerciale. Dar președintele a decis în cele din urmă să opteze pentru o formulă bazată pe deficitul comercial, au declarat două persoane familiarizate cu discuțiile.
Când tarifele au fost în cele din urmă anunțate miercurea trecută, piețele s-au prăbușit.
Duminică, Bessent a decis că are nevoie de-o discuție privată cu președintele. În mai puțin de 24 de ore, piețele urmau să se redeschidă, iar investitorii preziceau o „Luni Neagră”.
Bessent a călătorit cu Trump înapoi la Washington cu Air Force One. În timpul zborului, Bessent l-a sfătuit pe președinte să se concentreze pe negocierea cu alte țări, spunându-i că este cel mai abil negociator din câți există, au declarat patru surse la curent cu discuția respectivă. Dar a subliniat, de asemenea, că Trump trebuie să articuleze finalul planului său, deoarece piețele au nevoie de mai multă certitudine.
Trump a ripostat, au spus sursele, subliniind că durerea va fi „pe termen scurt”. Dar Bessent a i-a replicat că acest lucru ar putea însemna multe luni în termeni de piață.
Se pare că președintele a asimilat doar o parte din mesaj. Luni dimineața, el a redactat o postare pe Truth Social pentru a spune că vor avea loc „discuții” cu țările; a modificat-o pentru a spune că vor „negocia”.
Luni după-amiază, el a declarat reporterilor: „Practic, fiecare țară dorește să negocieze”.
Dar încă nu exista o exprimare coerentă despre finalul jocului: a vrut președintele să folosească taxele ca tactică de negociere pentru a încheia acorduri mai bune pentru Statele Unite? Sau intenționa să le lase în vigoare ca un instrument contondent pentru a crește veniturile și a forța producătorii să se întoarcă în Statele Unite?
În căutarea clarității
Deși strategia lui Trump privind tarifele era încă neclară, faptul că ar fi acționat agresiv pentru a le impune nu ar fi trebuit să fie o surpriză.
Trump a promovat ideea instituirii unui tarif universal de bază, iar consilierii săi au precizat că președintele își va urma instinctul, asta după un prim mandat în care Trump a considerat că consilierii săi au încercat să-l blocheze la fiecare pas.
Acum, Trump le-a spus consilierilor că de data aceasta vrea să procedeze în stilul său. El s-a înconjurat de consilieri care cred în instinctele sale și a spus în repetate rânduri că vede tarifele ca pe-un instrument de salvare a economiei de țările străine care ar fi profitat de Statele Unite vreme de decenii.
Investitorii, directorii de pe Wall Street și principalii donatori credeau fie că Trump blufează, fie că va fi convins să renunțe la cele mai agresive propuneri tarifare ale sale. Unii dintre consilierii săi au încercat. Lutnick a pledat pentru scutiri în industria auto aproape imediat. Alții au dorit scutiri pentru bunuri care nu sunt produse suficient în Statele Unite, cum ar fi cafeaua.
Între timp, economiștii avertizau că tarifele dure, prin creșterea prețurilor bunurilor importate, ar submina grav o altă promisiune de campanie: aceea că Trump va reduce inflația.
Dar Trump are o teorie tarifară construită de-a lungul a 40 de ani, o teorie rezistentă la datele care intră în conflict cu intuiția sa. De-a lungul multor ani, atunci când i s-au prezentat statistici care nu corespundeau instinctelor sale, el a cerut oamenilor să-i găsească informații alternative care să îi susțină convingerile.
Așa că a mers înainte, chiar și-n vreme ce consilierii săi se chinuiau să comunice publicului despre o politică pe care nu o înțelegeau pe deplin. Asistenții au organizat mai multe întâlniri cu Trump și consilierii săi seniori pentru a încerca să găsească o modalitate de-a convinge publicul că sancțiunile economice erau o idee bună.
Pentru o vreme, tarifele au creat dinamica pe care Trump o apreciază cel mai mult: liderii mondiali care vin la el și, așa cum a spus marți seara, „mă pupă-n fund” în căutarea unor acorduri. Oficialii administrației au declarat că mai mult de 75 de țări i-au contactat.
Dar semnalele de avertizare au devenit prea grave pentru a fi ignorate.
Inversarea cursului
Miercuri dimineață, Trump i-a încurajat pe americani să cumpere acțiuni și a îndemnat companiile să se mute în Statele Unite. Nu era clar, la acel moment, că, câteva ore mai târziu, va schimba brusc macazul și va pune o pauză de 90 de zile pentru multe dintre tarife. Piețele financiare au crescut vertiginos după această revenire, rămând însă un semn de întrebare, și anume dacă recomandarea anterioară a lui Trump privind o oportunitate de cumpărare a reprezentat un semnal pe care unii investitori l-ar fi putut folosi pentru a profita de creșterea puternică a prețurilor acțiunilor.
La scurt timp după ce și-a postat misiva pe rețelele sociale, Trump s-a întâlnit în Biroul Oval cu Bessent, Lutnick și Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Aceștia au discutat cu președintele despre randamentul Trezoreriei pe 10 ani, subliniind îngrijorarea privind sănătatea sistemului financiar american în general. Trump, în special, a înțeles ce ar însemna creșterea randamentelor obligațiunilor pentru bănci și creditarea lor pe termen lung, un subiect pe care îl cunoaște îndeaproape din anii în care a condus o companie imobiliară.
Tarifele au declanșat o vânzare puternică pe piețele obligațiunilor guvernamentale americane , pe care investitorii le consideră de obicei active de refugiu în perioade de turbulențe. După ce Trump a anunțat noile tarife săptămâna trecută, economiștii de pe Wall Street și-au majorat rapid previziunile privind inflația și le-au redus pe cele privind creșterea, mulți avertizând cu privire la o recesiune. Trilioane de dolari din valoarea bursieră au dispărut în câteva zile.
Miercuri, la ora 13:18, Trump a anunțat pe Truth Social că va renunța la tarifele „reciproce” timp de 90 de zile, majorând în același timp tarifele pentru China la 125%. Pauza, împreună cu lăsarea în vigoare a unei rate tarifare de 10 % pentru majoritatea țărilor, a fost o versiune a ceea ce o serie de persoane l-au îndemnat pe Trump să pună în aplicare de câteva zile.
Vorbind cu reporterii la scurt timp după ce Trump a anunțat pauza, Bessent și Leavitt au încercat să creeze impresia că acesta a fost punctul culminant al unui plan atent pus la punct – de a izola China ca principalul vinovat care provoacă suferințe muncitorilor americani.
„Aceasta a fost strategia sa dintotdeauna”, a declarat Bessent.
Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a încercat să prezinte schimbarea de politică drept o operă de geniu în negocieri.
„Mulți dintre voi, cei din mass-media, în mod clar ați ratat Art of the Deal, clar nu ați reușit să pricepeți ce face președintele Trump aici”, a spus ea. „Ați încercat să spuneți că restul lumii s-ar apropia de China, când, de fapt, am văzut efectul opus. Întreaga lume dă telefoane Statelor Unite ale Americii, nu Chinei, pentru că au nevoie de piețele noastre, au nevoie de consumatorii noștri și au nevoie ca acest președinte din Biroul Oval să vorbească cu ei, și exact de aceea au sunat peste 75 de țări”.
Consilierul principal al lui Trump, Stephen Miller, a dus retroactivitatea la un alt nivel pe X: „Ați urmărit cea mai mare strategie economică de maestru a unui președinte american din istorie”.
Bessent a susținut că pauza de 90 de zile a fost ideea lui Trump și a insistat că decizia nu a avut nimic de-a face cu trilioanele de dolari din averea americană care au fost șterse de pe piața bursieră după anunțul președintelui privind tarifele săptămâna trecută.
Bessent a declarat că președintele a pus în pauză tarifele deoarece administrația a primit foarte multe cereri de negociere, iar fiecare negociere va fi „personalizată” și, prin urmare, „va dura ceva timp”.
Secretarul Trezoreriei nu a răspuns direct la o întrebare referitoare la motivul pentru care investitorii ar avea încredere că acesta este ultimul cuvânt al lui Trump după atâtea răzgândiri.
Acțiunile lui Trump acoperă doar următoarele 90 de zile. În ceea ce privește orice scutiri tarifare suplimentare, președintele a refuzat să ofere claritatea pe care mulți investitori o caută.
Întrebat miercuri ce decizie va lua în privința unor scutiri suplimentare, Trump a spus: „Va fi instinctiv, mai mult decât orice altceva. Este într-adevăr mai mult un instinct, cred, decât orice altceva”.
Nicio lacrimă pentru Lasconi. Ce impact are plecarea lui Târziu
