Încet, dar metodic, Ucraina diminuează puterea de foc a Rusiei în Peninsula Crimeea, scrie The Economist.
<< Două rachete ucrainene au izbit cartierul general al Flotei Ruse din Marea Neagră înainte de prânz, pe 22 septembrie. De data aceasta, nu a putut fi vorba de nicio mușamalizare. După un atac ucrainean asupra unui post de comandă din apropiere cu două zile mai devreme, cenzorii au șters majoritatea postărilor pe rețelele de socializare scrise de localnici. Dar lovitura din timpul zilei din centrul Sevastopolului, programată să coincidă cu o reuniune a generalilor de rang înalt, a fost imposibil de tăinuit.
Chat-urile locale zumzăiau de bârfe. „Ziua 576 a unui război de trei zile pentru a cuceri Kievul”, scria unul dintre comentatori. „Cum rămâne cu liniile noastre roșii? Este timpul să ștergem acești ucraineni sângeroși de pe fața pământului”, spunea altul. Pe fondul afirmațiilor ucrainenilor că l-au ucis pe comandantul flotei și alți 34 de ofițeri, autoritățile ruse au început chiar să pornească sirenele de alarmă aeriană de avertizare timpurie, lucru pe care au încercat să-l evite anterior.
După un an și jumătate, războiul lui Vladimir Putin a ajuns cu adevărat în Crimeea. De la începutul verii, Ucraina a intensificat masiv loviturile asupra peninsulei anexate de Kremlin printr-o lovitură de stat în mare parte fără vărsare de sânge în 2014. Folosind un amestec de noi drone de fabricație proprie și rachete de croazieră furnizate din străinătate, a lovit baze militare, baze aeriene și centre de comandă și control.
La 13 septembrie, o lovitură asupra docului uscat Sevmorzavod din Sevastopol a doborât o navă de debarcare amfibie și unul dintre cele doar șase submarine din clasa Kilo capabile să lanseze rachete de croazieră în apropierea țărmului ucrainean. O zi mai târziu, dronele și rachetele de croazieră ucrainene au distrus un sistem de apărare aeriană de ultimă generație S-400, al cărui preț de export depășea 1 miliard de dolari. Pe 23 septembrie, la o zi după lovitura asupra cartierului general, o altă salvă de rachete de croazieră a lovit un dig din Sevastopol. Încet și metodic, Ucraina diminuează puterea de foc a Rusiei în Crimeea.
Surse militare ucrainene spun că operațiunile nu sunt neapărat obiective în sine. Ele ar trebui mai degrabă considerate ca fiind auxiliare pentru două eforturi mai importante. Primul este contraofensiva terestră în curs de desfășurare a Ucrainei, axată pe regiunea Zaporijjia, la nord-est de Crimeea. Orice succes ucrainean în degradarea puterii aeriene, a căilor ferate și a logisticii, spun ei, subminează trupele rusești de acolo, care sunt aprovizionate direct din peninsulă.
Al doilea obiectiv este o competiție navală în Marea Neagră. Aici, Ucraina încearcă să refuze Rusiei monopolul asupra mării și să recâștige controlul asupra rutelor vitale de transport maritim. Distruge navele de război rusești acolo unde poate și le împinge pe celelalte la o distanță care să îngreuneze cât mai mult posibil lovirea porturilor, orașelor și a unui nou coridor maritim. Procesul a început în aprilie 2022 cu scufundarea navei amiral a Rusiei, Moskva, lovită cu o rachetă de croazieră Neptun de producție internă, în privința căreia marina nici măcar nu era sigură că funcționa. De atunci, Ucraina a scufundat sau a avariat cel puțin 19 nave rusești.
Economia Ucrainei se bazează pe succesul unui nou coridor maritim în și dinspre Odesa, anunțat în august în urma refuzului Rusiei de a prelungi un acord privind cerealele. Siguranța rutei, care se întinde de-a lungul țărmului în interiorul apelor teritoriale ucrainene, depinde de două lucruri: un pariu că Rusia nu va viza navele civile care navighează sub pavilion neutru și o amenințare viabilă de represalii în cazul în care acest lucru nu se dovedește suficient.
Aceasta din urmă este deja reală. La începutul războiului, navele de război rusești au fost poziționate amenințător de aproape de Odesa. Astăzi, acestea intră rareori în nord-vestul Mării Negre – o realizare remarcabilă pentru o marină ucraineană fără nicio navă de război operațională. „Ucrainenii s-au adaptat pentru a deveni o flotă-țânțar [folosind drone navale, rachete și artilerie]”, spune John Foreman, fost atașat britanic al apărării la Moscova și Kiev. „Este o strategie clasică de negare a accesului pe mare pe care alții au folosit-o împotriva Marinei Regale [britanice] în trecut”.
Strategii ucraineni au identificat în mod constant Crimeea ca fiind călcâiul lui Ahile al Rusiei: crucială pentru capacitatea sa de a-și proiecta puterea și de-a se menține în teritoriile ocupate, dar vulnerabilă în fața izolării. Un articol co-redactat în septembrie 2022 de către comandantul-șef al Ucrainei, Valeri Zalujni, a subliniat necesitatea de a face „sentimentele [de disconfort din Crimeea] mai acute, naturale și palpabile”. Noile circumstanțe au accelerat atingerea acestui obiectiv. Contraofensiva nu a produs încă avansul pe care mulți îl sperau – în special, nu a adus Crimeea în raza de acțiune a artileriei din nord. Presiunea este mare pentru a arăta rezultate într-un alt mod.
Și mai importante sunt noile capacități aflate în mâinile planificatorilor ucraineni. Liniile de finanțare acordate producătorilor de drone la începutul anului 2023 fac disponibile noi drone aeriene și maritime. Unele dintre dronele navale, cum ar fi „Sea Baby”, folosită pentru lovituri asupra podului Kerci, care leagă direct Rusia de Crimeea, erau în curs de dezvoltare de ani de zile. Însă altele, precum „Marichka”, submarină, în stil torpilă, care are o putere explozivă de 450 kg, au apărut mai recent.
Ucraina are, de asemenea, noi rachete la dispoziție: fluxuri constante de rachete de croazieră „Storm Shadow” din Marea Britanie și Franța și o nouă versiune sol-sol a rachetei Neptun care a scufundat crucișătorul Moscova. „Marea schimbare este că am primit noi rachete și informații”, spune o sursă din cadrul Statului Major al Ucrainei. „De îndată ce avem o țintă și o putem lovi, asta este exact ceea ce facem”. Alte rachete de croazieră sunt în pregătire. „Vrem un analog al rachetelor rusești Kalibr și Kh-101”, spune sursa, menționând că viteza, manevrabilitatea și caracterul invizibil al acestor arme le face greu de interceptat.
Hanna Shelest, un expert în securitate stabilit în Odessa, spune că Ucraina nu trebuie să caute prea multă expertiză. Fosta superputere în materie de rachete avea în curs de dezvoltare o mână de proiecte „nebunești, de clasă mondială” înainte de 2014, spune ea. Acestea au fost puse la naftalină din cauza lipsei de finanțare sau, în unele cazuri, a sabotajului. „Au fost multe cazuri în care documentele au dispărut sau nu au fost semnate”. Unele dintre aceste proiecte au fost resuscitate. Crearea unei noi rachete durează, de obicei, aproximativ zece ani, dar aducerea pe piață a prototipurilor mai vechi va fi mult mai rapidă.
Cu toate acestea, deși Ucraina continuă să înregistreze succese în fața adversarului său mai puternic, nu este clar dacă se va ajunge vreodată la un punct de inflexiune. Andrii Rijenko, un căpitan de marină ucrainean în retragere, spune că campania de a face Crimeea nesustenabilă va continua până la sfârșitul iernii. Sosirea anticipată a rachetelor americane ATACMS, promise de președintele Joe Biden săptămâna trecută, va ajuta la extinderea barajului. „Vom continua să căutăm punctele slabe ale Rusiei și vom continua să degradăm apărarea și logistica rusească”, spune Rijenko.
Rusia își ajustează tacticile ca răspuns la noua amenințare. Și-a mutat unele dintre nave în porturi mai sigure, cum ar fi Novorossiysk, de cealaltă parte a Mării Negre. Dar regimul Putin va ține în continuare cu dinții de Crimeea pentru importanța sa psihologică. Ucraina a degradat semnificativ „raportul de putere navală” al Rusiei, deși este încă departe de paritate. La începutul războiului, marina sa a estimat acest raport la 12:1. În prezent, acesta este de 4:1. „Rușii încă au avantajul”, recunoaște căpitanul Rijenko.>>
Terciul lui Narîșkin. În ciuda războiului, familia șefului SVR își vinde marfa în țări NATO
