Incendiul care a izbucnit pe 3 mai la fabrica Diehl Metall din suburbia Lichterfelde din Berlin nu a fost în sine suspect. Instalația, o fabrică de metale, depozita acid sulfuric și cianură de cupru, două substanțe chimice care se pot combina periculos atunci când se aprind. Accidentele se întâmplă. Ceea ce a ridicat semne de întrebare a fost faptul că firma-mamă a Diehl produce sistemul de apărare aeriană IRIS-T, pe care Ucraina îl folosește pentru a anihila rachetele rusești, scrie The Economist.
<< Nu există nicio dovadă că acest incendiu a fost un act de sabotaj. Dacă ideea este plauzibilă, este pentru că există numeroase dovezi că războiul secret al Rusiei în Europa se intensifică.
Numai în luna aprilie, o serie de presupuși sabotori pro-ruși au fost reținuți pe întregul continent. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, suspectați că ar fi plănuit atacuri împotriva unor instalații militare americane și a altor obiective în numele GRU, agenția de informații militare a Rusiei.
Polonia a arestat un bărbat care se pregătea să transmită GRU informații despre aeroportul din Rzeszow, cel mai important centru pentru ajutorul militar acordat Ucrainei.
Marea Britanie a acuzat mai mulți bărbați de un atac incendiar anterior, în martie, asupra unei firme de logistică deținută de ucraineni în Londra, al cărei depozit spaniol a fost, de asemenea, vizat. Bărbații sunt acuzați că au ajutat Grupul Wagner, un grup de mercenari care a fost activ în Ucraina și care se află acum sub controlul GRU. La 8 mai, Marea Britanie a anunțat că, în replică la această „activitate malignă”, printre alte măsuri, l-a expulzat pe atașatul de apărare al Rusiei, un ofițer „nedeclarat” al GRU.
Situația din statele baltice
Mai multe state baltice au acuzat, de asemenea, serviciile de informații rusești că au recrutat intermediari pentru a ataca proprietăți și a defăima monumente.
În februarie, Estonia a declarat că a arestat zece persoane și a dejucat un complot pentru a ataca mașinile ministrului de Interne al țării și pe editorul unui site de știri.
Serviciul de securitate din Letonia a declarat că a reținut un cetățean estonian-rus care a turnat vopsea pe un monument comemorativ al soldaților letoni care au luptat împotriva Armatei Roșii în cel de-al Doilea Război Mondial. În martie, un aliat al lui Alexei Navalnîi, liderul opoziției ruse care a murit în februarie într-o închisoare rusească, a fost atacat cu un ciocan în capitala Lituaniei, Vilnius.
Nimic din toate acestea nu este nou. În 2011, GRU a aruncat în aer un depozit de muniții la Lovnidol, în Bulgaria. Au urmat apoi două explozii la depozitul de arme Vrbetice din Republica Cehă în octombrie și decembrie 2014, unde se aflau muniții destinate Ucrainei. Toate aceste incidente au fost legate de membri ai Unității 29155, echipa de sabotaj și asasinat a GRU.
Alte explozii inexplicabile au avut loc la fabrici de arme din Bulgaria în 2015, 2020 și 2022. Dar oficialii europeni cred că GRU a primit un nou mandat și finanțare pentru ceea ce Rusia numește „măsuri active”.
Pe 2 mai, NATO a emis o declarație în care descrie aceste incidente ca fiind „parte a unei campanii de intensificare a activităților”, inclusiv „sabotaje, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride”.
Operațiunile cibernetice rusești au devenit, de asemenea, mai îndrăznețe. Un raport publicat de divizia de securitate cibernetică Mandiant a Google în aprilie a menționat că grupuri de „hacktiviști” cu legături cu GRU s-au lăudat în mod credibil că au manipulat sistemele de control ale unor utilități de apă din America și Polonia, precum și ceea ce hackerii au crezut că este o instalație hidroelectrică din Franța.
Anterior, GRU efectuase atacuri cibernetice sofisticate asupra infrastructurii critice a Ucrainei atât înainte, cât și după invazia pe scară largă din 2022. Faptul că a fost dispus să amenințe aceeași infrastructură din Europa sugerează un nou nivel de nesăbuință.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, reîncoronat pe 7 mai după un simulacru de alegeri, crede că timpul este de partea sa. Forțele armate ale țării sale au inițiativa pe câmpul de luptă. Acestea fac progrese lente, dar constante, în estul Ucrainei, captând aproximativ 20 de kilometri pătrați în fiecare săptămână. La 10 mai, Rusia a părut să lanseze o nouă ofensivă terestră în regiunea Harkov. Putin așteaptă cu nerăbdare alegerile prezidențiale americane din noiembrie, care l-ar putea readuce la Casa Albă pe Donald Trump, un sceptic în privința ajutorului acordat Ucrainei.
Ce spun oficialii occidentali
Oficialii occidentali spun că nu au o explicație clară pentru creșterea activității rusești. Dar este probabil ca aceasta să fie consecința unor decizii luate de Putin cu multă vreme în urmă. Mark Galeotti, un expert în Rusia, spune că atacurile fizice necesită cel puțin șase luni pentru a fi planificate și executate.
În 2022, rețelele de informații ale Rusiei au fost dezorganizate de expulzarea a sute de ofițeri de informații din Europa. La sfârșitul aceluiași an, Kremlinul și-a reorganizat capacitățile de acțiune secretă pentru a le face mai eficiente. La începutul anului 2023, Ucraina își pregătea contraofensiva și lovea mai adânc în Rusia cu drone, în timp ce statele europene deliberau dacă să trimită arme mai avansate. Oficialii europeni spun că au început să observe o activitate mai ostilă în acea vară. Este posibil ca Putin să fi sperat că tulburarea situației în Europa va pune presiune asupra Occidentului pentru a cere reticență din partea Ucrainei și a-și limita propria implicare în război.
Dacă a fost așa, strategia nu a funcționat. Într-un interviu acordat publicației The Economist pe 29 aprilie, Emmanuel Macron, președintele Franței, și-a reiterat argumentul că țările occidentale nu ar trebui să excludă desfășurarea de trupe în Ucraina în cazul unui avans major al Rusiei.
La 3 mai, David Cameron, ministrul de Externe al Marii Britanii, a declarat că Ucraina este liberă să folosească armele furnizate de Marea Britanie, inclusiv rachete, pentru a lovi ținte de pe teritoriul rusesc, în contrast cu cererea Americii ca armele furnizate de americani să fie folosite doar în interiorul Ucrainei.
Răspunsul Rusiei n-a întârziat. La 6 mai, aceasta a anunțat un exercițiu rapid pentru a exersa utilizarea armelor nucleare tactice „ca răspuns la declarații și amenințări provocatoare” – prima dată când a legat astfel de exerciții de evenimente specifice. Aceste mișcări de sabotaj sunt concepute pentru a zdruncina nervii Europei și pentru a insufla prudență prin frică. Unii sunt îngrijorați de faptul că prefigurează o agresiune mai serioasă. „Mai mult decât atât”, observă Keir Giles de la Chatham House, un think-tank londonez, făcând referire a sabotaj, precum și la alte acțiuni, cum ar fi bruierea agresivă a GPS-urilor în regiunea baltică, „modelele de comportament se potrivesc cu previziunile privind ceea ce Rusia ar încerca să facă înainte de un conflict deschis cu NATO.” >>
