Războiul lui Erdogan cu piețele ruinează economia turcă

<< Până la sfârșitul lunii, singurul aliment pe care Emer îl poate pregăti sunt pastele simple. Din când în când, se duce la culcare flămândă. „Nu îmi permit nici măcar hamsii”, spune asistenta pensionară în fața unei piețe de legume din Maltepe, un cartier de clasă mijlocie din Istanbul. Ea și cei doi fii ai săi trebuie să se descurce cu pensia lunară de 3.000 de lire, sau aproximativ 250 de dolari. Emer este în urmă cu plata facturilor la gaz și electricitate și cu plata împrumuturilor. Și nu este singura. Creșterea prețurilor și prăbușirea monedei fac praf economiile și veniturile majorității turcilor>>, notează The Economist.

<< Criza din Turcia începe să scape de sub control. Cea mai recentă criză a început după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a apărat reducerile recente ale ratelor dobânzilor, a prevăzut altele noi și a sugerat că urmărește o monedă mai slabă pentru a stimula creșterea. „Forța competitivă a cursului de schimb duce la creșterea investițiilor, a producției și a ocupării forței de muncă”, a spus Erdogan, pe 22 noiembrie. A obținut ceea ce vroia a doua zi, când investitorii nervoși au început să coboare lira. În câteva ore, moneda a scăzut cu 15%, cel mai rău nivel din ultimii ani, cu unele recuperări în ziua următoare. Mici proteste au izbucnit în anumite părți din Istanbul și Ankara. Erdogan spune că Turcia poartă un „război economic de independență”. Pagubele colaterale sunt grave.

Încurajată de Erdogan, care i-a demis trei guvernatori în mai puțin de trei ani, banca centrală a redus ratele dobânzilor cu patru puncte procentuale cumulate din septembrie, la 15%, în ciuda unei rate oficiale a inflației de aproape 20%. (Patru din cinci turci sunt convinși că inflația reală este mult mai mare, conform unui sondaj). Rezultatul este că lira a pierdut aproape 40% față de dolar de la începutul anului. Ultimele comentarii ale domnului Erdogan au turnat gaz pe foc.

Există o oarecare metodă în nebunia președintelui. O monedă slabă și rate reale negative ale dobânzii pot ajuta debitorii care nu au datorii în valută, exportatorii care nu trebuie să se bazeze pe furnizori străini și sectorul construcțiilor, spune Selva Demiralp, de la Universitatea Koc. Dar aproape toți ceilalți vor suferi. Mulți potențiali investitori nu vor lua împrumuturi, deoarece climatul economic este pur și simplu prea volatil.

Între timp, turcii se vor scarpina în cap, întrebându-se de ce, dacă se dorește o monedă slabă, banca lor centrală a consumat cel puțin 165 de miliarde de dolari în rezerve prețioase pentru a susține lira, timp de mai bine de doi ani. „După ce cursul de schimb explodează și totul devine mai scump, guvernul spune că știe ce face și că acum vom crește pentru că exporturile vor crește”, spune Ali Babacan, fost ministru al Economiei, acum aflat în fruntea Deva, un partid de opoziție. „Este ca și cum ai cădea de pe cal și ai spune că oricum aveai de gând să descaleci”.

O perspectivă și mai alarmantă este că dl Erdogan a decis să-și testeze convingerea, ceea ce dă peste cap gândirea economică de bază, cum că reducerea ratelor este modalitatea de combatere a inflației. În timp ce banca centrală dansează după cum i se cântă, strategia riscă să-i arunce pe turci în sărăcie. Mulți lucrători, studenți și pensionari nu mai pot cumpăra carne sau produse de uz casnic de bază. Încercările presei pro-guvernamentale de a da o întorsătură pozitivă acestui lucru sună ca niște glume crude. Un expert invitat de televiziuni a lăudat impactul crizei asupra salariului minim – care a scăzut de la echivalentul a aproximativ 380 de dolari lunar, la începutul anului, la 220 de dolari – ca pe o șansă pentru companiile străine de a muta producția în Turcia. Un parlamentar al partidului de guvernământ le-a sugerat turcilor să mănânce mai puțin.

Pentru turcii din clasa de mijloc, vacanțele în străinătate și zeci de mărfuri importate nu sunt la îndemână. Mulți tineri profesioniști spun că nu mai văd un viitor în Turcia. De la începutul anului trecut, se crede că aproximativ 3.000 de medici s-au mutat din țară, majoritatea în Germania. Alți 8.000 plănuiesc să li se alăture. Proaspăt casatoriții Taner si Busra, el medic , ea paramedic, ambii în plaja vârstei de 20 de ani, spun ca nu mai pot visa sa cumpere un apartament sau o mațănă nouă. „Devenim pe zi ce trece mai săraci”, spune Taner. Amândoi încep cursuri de germană.

Turcia s-a mai confruntat cu colapsul monedei. În câteva ocazii, cel mai recent la sfârșitul anului trecut, domnul Erdogan a cedat în cele din urmă și a lăsat banca centrală să majoreze ratele. De data aceasta pare hotărât să reziste. Turcii de rând vor continua să plătească prețul. „Dobânda este cauza, iar inflația este rezultatul”, îi place să spună domnului Erdogan. Adevărata cauză este președintele, iar rezultatul este o economie distrusă. >>

Kim Jong-un interzice paltoanele de piele, ca nord-coreenii să nu-i mai imite „look”-ul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here