România se află în topul țărilor cu cea mai mare risipă alimentară din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, 3,4 milioane de tone de mâncare au fost aruncate, în anul 2023, în țara noastră, depășind Spania sau Țările de Jos.
Fiecare român aruncă anual peste 70 de kilograme de mâncare. Uniunea Europeană cere ca risipa de mâncare să fie redusă cu 50% până în anul 2030, iar România trebuie să respecte această regulă. Șapte din 10 români au în vedere reducerea cantității de mâncare aruncată la gunoi, conform unor sondaje.
Risipa alimentară nu mai reprezintă doar o provocare economică sau ecologică, ci reflectă o problemă de mentalitate. Paradoxal, deși prețurile la alimente au crescut considerabil în ultimii ani, continuăm să cumpărăm mai mult decât avem nevoie și să aruncăm mâncare aproape în fiecare zi.
De câte ori nu ni s-a întâmplat să aruncăm o jumătate de pâine, o cutie de iaurt uitată în frigider sau legume care s-au stricat înainte să apucăm să le gătim?
Românii aruncă produse alimentare cât pot duce 62.500 de TIR-uri, anual, „care s-ar înșirui într-o coloană lungă de 875 kilometri, aproape cât distanța rutieră dintre Constanța și Satu Mare”, atrage atenția Nestlé România.
Experții susțin că există o legătură directă între nivelul de trai și comportamentele de consum: pe măsură ce veniturile cresc, tendința de a risipi devine mai vizibilă. Totodată, obiceiurile moștenite, valorile familiale și normele culturale au o influență puternică asupra modului în care cumpărăm, gătim și ne raportăm la mâncare.
Potrivit unor studii, 85% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic.
După Crăciun și Paște, cam 80 la sută din deșeurile colectate de societățile de salubritate sunt resturi alimentare.
De cele mai multe ori, mergem la cumpărături flămânzi, fără listă, atrași de oferte sau pachete „mai avantajoase”, iar rezultatul este același — frigidere pline, coșuri de gunoi și mai pline.
Cincizeci și nouă la sută dintre români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături. Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente din cauza achiziționării excesive de produse.
Românii aruncă zilnic 6.000 de tone de alimente, adică un camion cu mâncare la fiecare minut, în timp ce 4,5 milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei în țara noastră.
În cadrul interviului acordat Universul.net, Camelia-Adriana Bucătariu, consultant internațional în politici împotriva risipei alimentare, ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele din spatele acestor comportamente: de ce risipim chiar și atunci când știm cât de scumpă e mâncarea, cine sunt cei mai predispuși să arunce alimente, cum ne influențează cultura și obiceiurile familiale și, mai ales, ce putem face concret pentru a cumpăra doar cât ne trebuie.
- Universul.net: Există un paradox, acela că deși mâncarea s-a scumpit, aruncăm mult. De ce?
Camelia – Adriana Bucătariu: Obiceiuri persistente (porții mari), promoții „cumperi mai mult”, lipsă planificare și neînțelegerea datelor de valabilitate; economisirea percepută la raft devine pierdere acasă.
În medie, o persoană risipește 74 kg de alimente în fiecare an, ceea ce înseamnă 570 de milioane de tone. În timp ce numărul este uluitor, fiecare dintre noi poate face diferența luând mici acțiuni în fiecare zi, schimbând obiceiurile risipitoare cu un nou comportament durabil.
Ghidul dvs. pentru prevenirea risipei alimentare – Această broșură se adresează publicului larg și are scopul de a-i ajuta pe oameni să conștientizeze cum propriul comportament contribuie la problema globală a risipei alimentare, să îi informeze asupra efectelor negative ale acesteia și să îi încurajeze să acționeze diferit în viața de zi cu zi și în diverse contexte – acasă, la cumpărături sau atunci când mănâncă în oraș.
- Cât contribuie mentalitatea și obiceiurile?
Semnificativ: deciziile de cumpărare, depozitare și gătit explică cea mai mare parte a risipei în gospodării.
- Influența normelor culturale?
Da, preferința pentru mese gătite „din belșug” și ospitalitate poate crește surplusul gătit. În sondaje, „gătit prea mult” este motiv recurent.
- Tradițiile/valorile familiei influențează comportamentele alimentare?
Da, transmise intergenerațional (tipare de cumpărare, gătit, păstrare), cu efect direct asupra risipei.
- Cine e mai predispus să risipească?
Tineri 18–34 ani, urbani, educație înaltă, dinamici de timp/planificare mai slabe. Vârstnicii risipesc mai puțin.
- Cumpărăm mai mult când mergem flămânzi?
Da, apetența crescută duce la achiziții impulsive; recomandat să mănânci înainte sau să respecți listă fixă. (Evidență comportamentală largă; observat și în studii românești despre cumpărături).
- Ce produse aruncăm cel mai des?
Mâncare gătită, pâine/patiserie, apoi fructe și legume.
- Cum poți cumpăra doar cât îți trebuie?
Planifică mesele pe 3–7 zile, listă strictă, evită „bulk” la perisabile, verifică frigider/cămară înainte de plecare, nu merge flămând.
- Ce poate face un consumator obișnuit?
Planificare + porționare, depozitare corectă, înțelegerea etichetelor (folosește simțurile la „best before”), congelează surplusul, redistribuie/donează în timp util.
- De câte ori să mergem la cumpărături pe lună?
Optim: o singură sesiune „mare” de cumpărături pe săptămână + completări mici (pâine/verdețuri) de 1–2 ori. Prea rar → cumpărare excesivă; prea des → impulsivitate (Recomandare practică bazată pe dovezi privind planificarea/impulsul).
În materialul următor veți afla cine poartă responsabilitatea și ce putem face concret pentru a combate risipa alimentară.
