Ucraina și România doresc ca aliații occidentali să-și intensifice prezența militară în Marea Neagră, acuzând Rusia că militarizează regiunea, potrivit unor scrisori semnate de ambasadorii celor două țări, obținute de Defense News.
<< Avertismentele lor care se suprapun – că agresiunea Rusiei și desfășurarea sistemelor de rachete în Crimeea îi amenință pe aliați într-un mod mai larg – au venit sub forma unor mesaje transmise de către ambasadorul fiecărei țări subcomisiei pentru Europa și Cooperare Regională de Securitate a Senatului SUA, înainte de audierile de săptămâna trecută privind situația de la Marea Neagră.
„Rusia a stabilit o zonă largă de excludere aeriană (A2AD) pe [Marea Neagră]”, a scris emisarul Ucrainei, Oksana Markarova, în scrisoarea sa din 29 octombrie, adăugând că Moscova folosește zona ca pe o trambulină pentru operațiunile sale din Siria. „Abilitatea NATO de a-și apăra statele membre și de a oferi posibilă asistență țărilor terțe (Ucraina și Georgia) a fost grav subminată”.
„Militarizarea tot mai mare a peninsulei Crimeea pune în pericol nu numai statele riverane Mării Negre, ci și o regiune mult mai extinsă”, a scris ambasadorul, adăugând că NATO ar trebui să detalieze planurile comune de răspuns în cazul în care Rusia întreprinde un atac armat pe Marea Neagră.
Luna trecută, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vizitat România, aliat NATO, și Ucraina și Georgia, țări care aspiră la statutul de membru, în cadrul unui turneu menit să-i asigure pe aliați și să îi îndemne să coopereze la Marea Neagră. În timpul călătoriei, care s-a încheiat la sediul NATO de la Bruxelles, nici Austin, nici secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu au dezvăluit planuri de creștere a forțelor la Marea Neagră.
„Nu există nicio modificare a capacității noastre operaționale sau a posturii de descurajare”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Anton Semelroth. „Operăm regulat în Marea Neagră și în multe alte zone din întreaga regiune, lucru care face parte din angajamentul nostru continuu și reasigurarea față de aliații și partenerii noștri din NATO”.
Conversația vine în timp ce tensiunea dintre Moscova și Occident a scufundat relația la niveluri minime pentru perioada post-Război Rece, după anexarea de către Rusia, în 2014, a Peninsulei ucrainene Crimeea, sprijinul pentru o insurgență separatistă în estul Ucrainei și alte acțiuni de natură să producă iritare.
Pe lângă eforturile sale economice și diplomatice în curs, România arată că deja cheltuiește 3 miliarde de dolari pentru extinderea de nouă ori a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, cu scopul de a găzdui o prezență extinsă a SUA și a aliaților.
Recomandarea sa principală este ca aliații să creeze o strategie cuprinzătoare pentru Marea Neagră, iar punctul doi (al scrisorii ambasadorului român – n.tr.) recomandă România ca un hub pentru mai multe exerciții comune, echipamente militare pre-poziționate și noi forțe. În momentul actual, prezența avansată special croită de NATO în regiune constă, în cazul României, doar în sedii.
„O descurajare credibilă poate fi asigurată doar printr-o prezență solidă”, se arată în scrisoarea din 26 octombrie a ambasadorului României, Andrei Muraru. „Creșterea prezenței militare a SUA în România în toate domeniile – terestru, aerien și maritim – inclusiv o structură de comandă și control a SUA”.
„Securizarea flancului estic al NATO într-o manieră unitară și coerentă, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, prin implementarea unei prezențe avansate de-a lungul întregului flanc, care să asigure o apărare mai puternică și să reducă vulnerabilitățile actuale, cauzate de decalajul incontestabil de descurajare din regiunea Mării Negre”, continuă scrisoarea.
De asemenea, România și-a reiterat sprijinul pentru obiectivul Georgiei și Ucrainei de a adera la NATO, lucru căruia Rusia i se opune ferm.
Pe lângă faptul că SUA ajută Ucraina să continue să-și reconstruiască forțele navale, Kievul dorește sprijinul Washingtonului pentru o prezență NATO la Marea Neagră asemănătoare prezenței avansate a NATO la Marea Baltică. NATO menține patru grupuri de luptă multinaționale, de dimensiunea unui batalion, în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. >>
