Românii sunt îngrijorați pentru Israel (și nu sunt singurii)

Sursa: Pixabay

România este încă o țară săracă ce se luptă cu corupția și exodul creierelor, dar se îndreaptă în direcția corectă, iar asta este ceea ce își doresc oamenii.

Israelienii care tânjesc după presiuni externe pentru a-și salva țara de la sine vor fi fericiți să afle că lumea urmărește cu îngrijorare ce se întâmplă acolo. În ultimele săptămâni am fost intervievat pe larg cu privire la dezastrul politic din Israel și nu numai în limba engleză:

  • AICI – transcrierea unei discuții de săptămâna aceasta, purtată pe postul de radio RFI, secția română
  • AICI – analiza privind evoluțiile din Israel, pentru site-ul știri Universul.net, din București.

Din cauza unei ciudățenii a istoriei evreiești, vorbesc românește: părinții mei au fugit din țară înainte să mă nasc eu, în 1960, după ce abia supraviețuiseră regimului pronazist al Gărzii de Fier, pentru a fi apoi vânduți de comuniști Israelului contra valută forte, ca majoritatea supraviețuitorilor (trecând apoi în Statele Unite).

Timp de trei ani după Revoluția Română din decembrie 1989, am fost corespondent AP la București. Azi sunt la Tel Aviv.

Practic, părinții mei i-au urât pe români, iar acasă vorbeau românește. Au făcut, plecând, ceea ce trebuie? Dacă mă uit acum la Israel, Statele Unite și Uniunea Europeană, nu mai sunt atât de sigur. O mulțime de israelieni solicită acum pașapoarte românești, pașapoarte maghiare, poloneze și portugheze. O poliță de asigurare împotriva pericolului din interior.

România este încă o țară săracă ce se luptă cu corupția și care suferă de exodul creierelor, cu un PIB pe cap de locuitor care este puțin mai mult de o treime din cel al Israelului. Dar este membră a Uniunii Europene și probabil se îndreaptă în direcția bună. Acesta este cel mai important lucru pentru ființele umane: mai mult decât orice altă situație obiectivă dată, tânjim după un avantaj relativ, atât în comparație cu ceilalți, cât și față de propriul nostru trecut. Vrem să simțim că ne mișcăm în direcția corectă. Este slăbiciunea noastră; poate este și farmecul nostru. Am simțit că jurnalistul român care m-a intervievat român compătimea puțin Israelul.

O listă de speranțe pentru 2023

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here