Bugetul pe 2026 va fi mult mai dificil decât cele câteva precedente, notează Geopolitical Futures.
<< Rusia se pregătește să ia decizii dificile în timp ce își stabilește bugetul federal pentru 2026. În termeni simpli, bugetul definește veniturile și cheltuielile și, din 2022, evaluează cât de mult poate cheltui statul pentru economie fără a afecta efortul de război din Ucraina. Kremlinul știe că are puțin spațiu de manevră, deoarece trebuie să sprijine atât economia civilă, cât și pe cea militară, în timp ce câștigă suficienți bani pentru a alimenta Fondul Național de Avuție și pentru a evita un deficit major. (Fondul cuprinde venituri din petrol și gaze și este folosit ca un fel de fond de urgență pentru a asigura stabilitatea și a sprijini proiectele majore de infrastructură.) Iar pe măsură ce presiunea sancțiunilor crește, crește și presiunea asupra decidenților și a cetățenilor deopotrivă.
Din perspectivă geopolitică, bugetul federal este privit de autoritățile conducătoare ca un instrument pentru atingerea uneia dintre imperativele lor geopolitice: menținerea loialității publice prin stabilirea unui anumit nivel de trai. Kremlinul a alocat, prin urmare, în mod tradițional majoritatea cheltuielilor pentru stimularea economică și servicii sociale – sănătate, educație, aplicarea legii și altele. Conform recensământului din 2022, unul din trei ruși depindea de plăți de la stat – adică pensii, ajutoare de șomaj, beneficii sociale, subvenții și alte drepturi. Procentul crește dramatic dacă sunt incluși și lucrătorii din sectorul public.
Conflictul din Ucraina, însă, a transformat economia de piață rusă într-o economie de război. Apărarea și securitatea sunt acum principalele priorități ale noului buget rus. Cheltuielile pentru apărarea națională au urcat la 32,5% din bugetul federal, de la 15% în 2021. În același timp, Moscova trebuie să continue să își îndeplinească obligațiile sociale față de cetățenii ruși, ceea ce duce la un deficit bugetar în creștere. Pentru câțiva ani, Kremlinul a reușit să finanțeze sectoarele esențiale prin Fondul Național de Avuție, împrumuturi și venituri din petrol și gaze, care reprezintă aproximativ o treime din veniturile totale ale statului.
Guvernul nu mai este încrezător că poate să-și îndeplinească în mod corespunzător toate obligațiile financiare. Bugetul pentru 2025 a fost calculat încă din noiembrie 2024, pe baza unor criterii economice care sunt acum depășite. Bugetul pentru 2026 se calculează luând în considerare un produs intern brut și așteptări de creștere mai mici, o rublă mai puternică, volume de export reduse și inflație mai ridicată.
Procesul de elaborare a bugetului este complicat și de incertitudinea legată de sancțiuni și de războiul din Ucraina. În absența unor negocieri de pace care să satisfacă Kremlinul și cu activitatea NATO intensificată în apropierea granițelor Rusiei, pare puțin probabil ca războiul să se încheie în viitorul apropiat. Acest lucru înseamnă că sancțiunile vor continua probabil, iar următorul buget va fi unul militar – nu doar pentru echipamente și servicii, ci și un fond care sprijină „infrastructura de îngrijire” pentru soldați, veterani și familiile acestora până la sfârșitul războiului.
Nu este clar cum va menține Kremlinul cheltuieli atât de ridicate fără a se baza pe metodele de suplimentare a bugetului și de finanțare a deficitului folosite în anii precedenți. Deși planul pentru 2026 prevede o scădere treptată a veniturilor din petrol și gaze, acest sector va reprezenta totuși 25% din bugetul de stat (față de 30% în bugetul din 2024). Și în acest sector există incertitudini: contracte pe termen lung insuficiente, fluctuații ale prețurilor și cererii, precum și probleme logistice. Prețul petrolului în sine și cursul rublei rusești afectează nivelul veniturilor bugetare. Având în vedere înăsprirea sancțiunilor, plafonul strict de preț și dinamica prețului Urals (în prezent în jur de 60 de dolari pe baril), este puțin probabil ca Rusia să poată asigura un flux constant de venituri din petrol și gaze, mai ales acum, când rubla este atât de puternică.
Rusia este îngrijorată că noile sancțiuni îi vor priva de veniturile din petrol și gaze, dar știe, de asemenea, că va fi dificil și dureros să scoată complet petrolul rus de pe piață. Parțial, acest lucru se datorează faptului că nu există alternative bune pentru calitatea și cantitatea petrolului rusesc. Problema mai mare pentru Moscova este că Rusia trebuie să susțină Fondul Național de Avuție, care în ultimii ani a fost parțial epuizat. În iunie, fondul deținea 11,6 trilioane de ruble (16,7 miliarde de dolari) – cu 1,4 trilioane de ruble mai puțin decât în decembrie 2024. (Din această sumă, 1,3 trilioane de ruble au finanțat deficitul bugetar din 2024.) Până în august, Rusia a reușit să crească rezervele fondului la 13 trilioane de ruble, dar guvernul nu se grăbește să cheltuiască fondurile de rezervă pe care tocmai le-a acumulat. Oricum, injectările de numerar sunt măsuri unice, greu de prevăzut cu exactitate, iar pomparea prea multor bani în economie fără o creștere corespunzătoare a producției poate duce la creșterea inflației. Prin urmare, guvernul va acorda prioritate finanțării proiectelor mari de infrastructură care vor stimula economia încetinită și fluxurile comerciale, mai degrabă decât să permită acoperirea găurii din buget din banii Fondului Național de Avuție.
Guvernul încearcă acum să găsească soluții de siguranță pentru fond. Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a menționat recent că prețul de referință al petrolului pentru buget va fi redus treptat, de la 60 de dolari pe baril în prezent, la 55 de dolari până în 2030. (Aceasta este suma peste care banii merg în Fondul Național de Avuție.) Acest lucru înseamnă că bugetul va primi mai puțini bani din vânzările de petrol. În treacăt fie spus, va fi imposibil să se folosească fondurile viitoare ale Fondului Național de Avuție pentru a acoperi deficitul în creștere odată ce această practică va fi interzisă în 2026.
Nu este surprinzător, așadar, că Kremlinul caută alte modalități de a obține venituri. Sectoarele non-petroliere reprezintă până la două treimi din bugetul federal. Rusia a luat deja măsuri pentru a crește veniturile din impozitul pe venit, inclusiv printr-o scală de impozitare în cinci trepte, care a intrat în vigoare în 2025. Aceasta, împreună cu creșterea salariilor, a dus la o majorare a veniturilor fiscale, dar a avut un impact foarte redus (mai puțin de 1%) asupra bugetului general. Un instrument mult mai eficient pentru limitarea deficitului bugetar ar putea fi reformele TVA, care reprezintă mai mult de jumătate din veniturile bugetare non-petroliere și non-gaz. În amendamentele depuse pentru examinarea guvernului, Ministerul Finanțelor a sugerat creșterea cotei TVA de la 20% la 22% pentru toate companiile plătitoare de TVA și reducerea pragului de scutire de la 60 de milioane de ruble la 10 milioane de ruble. Nu este clar când se va întâmpla acest lucru, dar având în vedere circumstanțele, este doar o chestiune de timp.
Ce înseamnă acest lucru pentru consumatorii ruși? Creșterea TVA va mări povara fiscală asupra afacerilor, care, conform tuturor legilor economiei, vor transfera această majorare către consumatorul final. Aceasta înseamnă prețuri mai mari la retail, accelerarea inflației și, în final, creșterea ratei dobânzii de referință – ceea ce va pune presiune asupra afacerilor care nu sunt legate de apărare. Inflația este inevitabilă, dar, spre deosebire de injectările de fonduri unice și imprevizibile din Fondul Național de Avuție în economie, aceasta este mai previzibilă și mai responsabilă. Nemulțumirea publică va crește, de asemenea, dar guvernul mizează pe creșterea salariilor nominale din ultimul an pentru a atenua impactul și a preveni protestele.
Capcana în care statul se împinge treptat se închide pe măsură ce Rusia continuă să direcționeze fluxuri uriașe de numerar către front, într-o economie încetinind, pentru care nu există venituri externe stabile. Incertitudinea devine o provocare serioasă pentru economia rusă. Întrebarea este cât timp se va putea menține Rusia înainte de a ajunge la masa negocierilor. >>
