Rusia a cerut joi grupării islamiste Hamas să-i elibereze „imediat” pe străinii răpiţi şi ţinuţi ostatici în Fâşia Gaza, în cursul discuţiilor purtate la Moscova cu reprezentanţi ai braţului politic al grupării palestiniene, informează EFE, citată de Agerpres.
Ministerul rus de Externe a declarat agenţiilor locale de presă că Moscova a discutat, de asemenea, despre „evacuarea ruşilor şi a altor cetăţeni străini de pe teritoriul enclavei palestiniene” cu şeful adjunct al biroului politic al Hamas, Musa Abu Marzuq.
Moscova a confirmat, de asemenea, „poziţia sa neschimbată” în favoarea punerii în aplicare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi ale Adunării Generale privind crearea „unui stat palestinian suveran în graniţele din 1967, cu capitala în Ierusalimul de Est şi care să trăiască alături de Israel în pace şi securitate”.
La finalul discuţiilor, Hamas a lăudat poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu, întrucât, în timp ce şi-a exprimat condoleanţele faţă de Israel, a condamnat uciderea civililor în atacurile israeliene asupra teritoriilor palestiniene.
„Delegaţia a apreciat în mod deosebit poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin şi, de asemenea, eforturile intense ale diplomaţiei ruse”, se arată în comunicatul Hamas, citat de agenţia de presă de stat RIA Novosti.
Hamas a subliniat că, în timpul discuţiilor de la Moscova cu ministrul adjunct de externe Mihail Bogdanov, reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Orientul Mijlociu şi ţările africane, au fost discutate modalităţi de a opri „crimele susţinute de Occident ale Israelului”.
În declaraţie, gruparea îşi apără dreptul de a opune rezistenţă ocupaţiei israeliene prin toate metodele pe care le are la dispoziţie.
Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a confirmat în cadrul conferinţei sale de presă săptămânale, că reprezentanţi ai aripii politice a Hamas se află la Moscova pentru consultări cu autorităţile ruse. Rusia nu recunoaşte Hamas drept organizaţie teroristă.
Surse palestiniene au declarat pentru agenţia de presă de stat RIA Novosti că şeful adjunct al biroului politic al Hamas, Musa Abu Marzuq, conduce delegaţia.
Bogdanov a declarat joi că s-a întâlnit în Qatar cu conducerea politică a Hamas pentru a discuta despre „soarta celor răpiţi”.
Potrivit Israelului, aripa armată a Hamas deţine cel puţin 224 de ostatici în Gaza, inclusiv cel puţin trei cetăţeni ruşi cu dublă cetăţenie, după cum a declarat ambasadorul rus Anatoli Viktorov.
În plus, cel puţin 23 de cetăţeni ruşi au fost ucişi în atacul lansat de Hamas în comunităţile din sudul Israelului în 7 octombrie.
Bogdanov a anunţat joi că liderul Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, se va deplasa ‘în curând’ la Moscova şi va purta discuţii cu Vladimir Putin.
Vizita delegaţiei aripii politice a Hamas la Moscova coincide cu prezenţa în Rusia a adjunctului ministrului iranian de externe, Ali Bagheri Kani, care s-a întâlnit în capitala rusă cu omologul său rus Mihail Galuzin.
Într-o declaraţie separată, braţul armat al Hamas a transmis joi că „aproximativ 50” de ostatici israelieni deţinuţi în Fâşia Gaza au fost ucişi în urma loviturilor israeliene de la începutul războiului în 7 octombrie, transmite AFP.
„Brigăzile Qassam estimează că numărul ostaticilor sionişti care au fost ucişi în Fâşia Gata din cauza bombardamentelor şi a masacrelor sionise, a ajuns aproape la 50”, a indicat gruparea islamistă palestiniană într-un mesaj pe Telegram, o afirmaţie ce nu poate fi verificată dintr-o sursă independentă.
Hamas, care foloseşte termenul „sionişti” pentru a-i desemna pe israelieni, a raportat în 16 septembrie că 22 de ostatici au fost ucişi.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, a făcut public un număr mai mare de ostatici identificaţi până joi: „Am informat familiile a 224 de ostatici că cei dragi lor sunt ţinuţi în Fâşia Gaza Gaza” (comparativ cu 222 anterior).
Potrivit datelor comunicate de guvernul israelian, pe care AFP nu a putut să le verifice în mod independent, cel puţin jumătate dintre aceşti ostatici au dublă cetăţenie.
