În ziua de 9 martie a fiecărui an sunt prăznuiţi de Biserica Ortodoxă Sfinţii 40 de Mucenici. Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, denumită Mucenicii sau Măcinicii.
Sfinţii 40 de Mucenici, care au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor, erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Ei erau de origine nu doar romani, ci şi greci şi armeni, conform portalului www.crestinortodox.ro.
Aflând despre credinţa lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Pentru că au refuzat să facă acest lucru, cei 40 de mucenici au fost întemniţaţi timp de opt zile şi supuşi la chinuri, după care guvernatorul Armeniei i-a condamnat la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei.
Potrivit lucrării „Ghidul sărbătorilor româneşti” (Irina Nicolau, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998), „femeile fac măcenici pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi”. Aceştia sunt în formă de om (opturi) sau de albină, iar femeile îi duc la biserică şi îi împart la săraci. „Tot acum fac un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an. De Măcenici se fac şi focuri din gunoiul strâns din casă şi din curte. Tinerii sar peste foc. Cu o cârpă arsă, se afumă gospodăria (…)”, indică sursa citată.
Printre obiceiurile practicate cu ocazia acestei sărbători, se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou. Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Mucenici. În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci copţi, sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă. În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.
De asemenea, potrivit tradiţiei populare, un alt obicei este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin. Tot în această zi, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită, se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie, notează Ion Ghinoiu, în volumul ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (2002).
În toate comunităţilor rurale, la 9 martie, exista obiceiul de a se scoate plugul la arat. De asemenea, tot în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme. Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului. Tot în această zi se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii.
Potrivit www.crestinortodox.ro, în credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moşilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul.
