„O propunere ca Organizația Mondială a Comerțului să renunțe la drepturile de proprietate intelectuală asupra produselor farmaceutice legate de pandemie încă lâncezește, din cauza opoziției țărilor bogate ale căror companii obțin profituri de monopol. Din fericire, un proiect de lege de sănătate publică din Brazilia arată calea către o soluție promițătoare, de jos în sus”, scriu Joseph E, Stiglitz, Achal Prabhala și Felipe Carvahlo, pentru Project Syndicate.
<< Organizația Mondială a Comerțului trebuia să se întrunească săptămâna aceasta pentru a lua în considerare o propunere care lâncezește în ultimul an: o renunțare temporară la proprietatea intelectuală farmaceutică, în timpul pandemiei, pentru a permite țărilor sărace să aibă acces la multe dintre aceleași teste, tratamente și vaccinuri ca țările bogate. Cu toate acestea, într-un soi de reamintire crudă a cât de urgentă este problema, reuniunea OMC a fost amânată din cauza apariției variantei Omicron, detectată de oamenii de știință din Africa de Sud (rămâne totuși neclar de unde exact a provenit).
Există un acord aproape unanim, conform căruia vaccinarea întregii lumi este singura modalitate de a pune capăt pandemiei. Cu cât rata de vaccinare este mai mare, cu atât este mai mică șansa ca virusul să dobândească mutații periculoase. Înainte de a deveni rapid varianta globală, Delta fusese detectată pentru prima dată în India, unde sub 3% din populație fusese vaccinată. Astăzi, Africa are cele mai scăzute rate de vaccinare din lume, doar 7% dintre africani fiind complet vaccinați.
Există un motiv simplu pentru care țările mai sărace nu au suficiente vaccinuri: nu există suficiente doze. Donațiile nu au rezolvat problema, deoarece nicio țară nu are surplus de vaccinuri în condițiile în care necesarul este de ordinul miliardelor. Filantropia, de asemenea, a eșuat. Facilitatea COVID-19 Vaccine Global Access (COVAX), un consorțiu internațional care a promis că va trimite două miliarde de doze de vaccin în țările sărace, până la sfârșitul anului 2021, a livrat doar 25% din total.
Lumea nu face atât de multe vaccinuri pe cât ar putea. Fiecare firmă din fiecare țară care are capacitatea de a produce vaccinuri ar trebui să facă acest lucru. Cu toate acestea, după ce au plătit pe Moderna, Johnson & Johnson și Pfizer/BioNTech pentru a-și dezvolta vaccinurile, guvernele SUA și Germaniei nu sunt dispuse să solicite acestor companii să-și împărtășească tehnologia cu producătorii din alte țări.
Dacă aceste guverne nu-și schimbă poziția, companiile vor continua să exploateze puterea de monopol care le-a fost oferită de Acordul OMC privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), creat la înființarea organizației, în 1995. Potrivit Directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, propunerea de derogare de la TRIPS este „blocată”. Deși numărul țărilor bogate care i se opun a scăzut, există totuși suficientă opoziție pentru a zădărnici o soluție.
Însă, în timp ce OMC oscilează, Brazilia a luat problema în propriile mâini, oferindu-ne cel mai apropiat instrument pe care îl avem spre a găsi ieșire din această criză. În aprilie, senatorul brazilian Paulo Paim a propus un proiect de lege care să-i permită țării să ocolească barierele ridicate de TRIPS. Legea se bazează pe faptul că, așa cum ne-a explicat specialistul în drept comercial Frederick Abbott, „Articolul 73 din acordul TRIPS, care acoperă protecția intereselor de securitate, oferă deja fiecărui guvern autoritatea de a lua orice măsuri pe care le consideră necesare pentru a aborda pandemia de COVID-19, inclusiv suspendarea drepturilor de proprietate intelectuală”.
Dacă această opțiune este deja disponibilă, de ce atât de multe țări așteaptă în continuare ca OMC să le acorde permisiunea oficială? Răspunsul este acela că, încă de la crearea OMC, țările bogate au pedepsit țările în curs de dezvoltare pentru că au făcut ceea ce au dreptul să facă în conformitate cu propriile reguli ale organizației. Când Africa de Sud, Brazilia, India și Thailanda au încercat să surmonteze monopolurile asupra medicamentelor anti-retrovirale, inaccesibile în timpul crizei HIV/SIDA, Statele Unite și Uniunea Europeană le-au judecat – uneori literalmente. Această istorie a creat un efect care a dat fiori.
Prin urmare, actuala propunere de derogare ar funcționa ca o promisiunefăcută de copiii mai mari, de a nu-i hărțui pe ceilalți în timpul pauzei. Răspunsul Braziliei reprezintă o altă opțiune: victimele agresiunii pot prelua controlul asupra propriei situații. Noua legislație a atras sprijin din întregul spectru politic, fiind adoptată de atât Cameră, cât și de Senat cu majorități largi. Printre altele, proiectul de lege a urmărit să stabilească o prevedere permanentă pentru anularea monopolurilor IP asupra tehnologiilor esențiale necesare pentru a face față urgențelor de sănătate (începând cu pandemia COVID-19). Și ar prevedea transferul de know-how în materie de vaccin – ceva ca un manual de instrucțiuni de fabricație – către producători farmaceutici alternativi.
În septembrie, președintele brazilian, Jair Bolsonaro, a semnat proiectul de lege, dar nu înainte de a-și folosi dreptul de veto pentru a elimina sau revizui clauze cruciale, inclusiv cele care precizează când și cum va intra în vigoare legea și cele care cer companiilor farmaceutice să-și împărtășească cunoștințele, date și material biologic. O lună mai târziu, Senatul brazilian a recomandat punerea sub acuzare a lui Bolsonaro pentru „crime împotriva umanității” întrucât a provocat pierderi inutile de vieți omenești în pandemie. Dar acuzațiile nu au inclus afectarea de către acesta a proiectului de lege privind proprietatea intelectuală – un gest care ar putea duce la și mai multe pierderi inutile de vieți omenești.
Legea a revenit în Senat, care poate trece peste vetourile lui Bolsonaro. Dar Senatul a ratat termenul limită pentru rectificarea legislației și apoi nu a reușit să stabilească altul. Acum, trebuie să se miște rapid pentru a elimina incertitudinea creată de intervențiile lui Bolsonaro, precum și pentru a face față opoziției asociațiilor din industria farmaceutică din SUA și Europa, ai căror lideri au încercat să elimine proiectul de lege, amenințând chiar că vor întrerupe livrările de vaccin dacă Brazilia va continua pe acest drum.
Parlamentarii brazilieni trebuie să rămână cu ochii pe obiectiv. Ei au elaborat o lege care ar demonta monopolurile farmaceutice care blochează o soluție la pandemie. Există o lecție aici pentru toată lumea – atât pentru cei care cer OMC o derogare, cât și pentru cei care i se opun. Așa cum merge Brazilia, așa vor merge și alții. În ceea ce privește cele mai bogate țări ale lumii și instituțiile care le revin, rămâne de văzut cât de mult din credibilitatea lor sunt dispuse să sacrifice pentru a permite companiilor farmaceutice să se bucure de profiturile lor de monopol doar puțin mai mult.
Luptăm într-un război pe două fronturi: unul împotriva COVID-19, celălalt împotriva companiilor farmaceutice ale căror profituri depind de prețuri mari și producție restrânsă. Mai devreme sau mai târziu, ne vom da seama, așa cum a făcut deja Brazilia, că nu putem câștiga pe primul front fără să câștigăm pe al doilea. >>
