La aproape 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, sprijinul public pentru proiectul european rămâne solid, însă tonul entuziast al anilor anteriori s-a estompat. Un nou sondaj realizat de IRES arată că românii continuă să considere UE un spațiu al libertății și oportunităților, dar privesc tot mai pragmatic relația cu Bruxelles-ul, prin prisma prețurilor, securității și impactului economic direct asupra vieții de zi cu zi.
Ce ne place și ce nu ne place în UE
Potrivit cercetării „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană”, 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, iar 66% spun că ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum. Totuși, procentul celor care consideră că România a avut „mai mult de câștigat” din aderare a scăzut semnificativ: de la 62% în 2016 la 47% în prezent.
Sondajul indică o schimbare de ton față de acum un deceniu. Dacă în perioada post-aderare UE era percepută mai ales ca un proiect aspirațional și o garanție a modernizării, astăzi românii privesc apartenența europeană într-o manieră mai critică și mai nuanțată, influențați de inflație, tensiunile geopolitice și transformările sociale din ultimii ani.
Libertatea de circulație rămâne principalul avantaj asociat Uniunii Europene: 70% dintre respondenți indică posibilitatea de a călători, studia sau lucra în spațiul comunitar drept cel mai mare beneficiu al aderării. În același timp, 57% consideră că prețurile ridicate reprezintă principalul dezavantaj asociat UE.
Cercetarea mai arată că românii sunt mai informați decât în trecut despre instituțiile și politicile europene. Astfel, 55% spun că se consideră informați despre UE, comparativ cu doar 40% în 2016.
Un element important relevat de sondaj este accentuarea diferențelor de percepție între categorii sociale. Principalul clivaj este cel educațional: persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile Uniunii Europene, mai informate și mai rezistente la discursurile suveraniste. În schimb, persoanele cu nivel redus de educație sunt mai vulnerabile la percepțiile negative legate de creșterea prețurilor și mai puțin convinse că aderarea a adus beneficii concrete.
Decrețeii, cei mai vulnerabili la mesajele suveraniste
Diferențele apar și între generații. Tinerii sunt, în general, mai favorabili proiectului european și mai interesați de teme precum mobilitatea, economia și drepturile cetățenești. În schimb, categoria 51–65 de ani apare drept una dintre cele mai sceptice, cu nivel mai ridicat de neîncredere și cu o receptivitate mai mare la mesajele suveraniste.
În contextul războiului din apropierea granițelor României, securitatea devine o preocupare centrală. Aproape 78% dintre respondenți consideră că securitatea Europei este amenințată în prezent, iar 51% spun că au multă sau destul de multă încredere în capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar.
În ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, opiniile sunt împărțite: 23% dintre români cred într-o UE mai unită și mai puternică, 44% estimează că Uniunea va rămâne aproximativ la fel, iar 32% se tem de o dezintegrare treptată a proiectului european.
Sondajul arată că România rămâne majoritar pro-europeană, însă relația cu Uniunea Europeană este evaluată tot mai mult prin efectele concrete asupra economiei, siguranței și nivelului de trai, nu doar prin simbolistica politică a integrării europene.
Datele provin din sondajul „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană”, realizat de IRES cu ocazia Zilei Europei.
Sondajul IRES pe larg: https://ires.ro/uploads/articole/ires_perceptiile-rom%C3%82nilor-privind-uniunea-europeana_sondaj-de-opinie_2026.
