Spionul român trimis să planteze microfoane în Casa Albă și care l-a trădat pe Ceaușescu a murit

Fostul ofițer al Direcției de Informații Externe (DIE) Constantin Răuță care a fost trimis în SUA pentru a planta tehnică de ascultare în interiorul Casei Albe a murit, informează evz.ro. Răuță a fost erou la vremea lui, fiind primul dezertor de calibru din serviciile secrete românești. Răuță a murit, în urmă cu câteva zile, în Statele Unite, după ce a fost operat de urgență și nu a mai putut fi salvat. Președintele SUA, Donald Trump, i-a transmis un mesaj de mulțumire pentru implicarea în campania electorală lui Constantin Răuță.

Povestea lui Răuță începe în 1969, când, inginer fiind, a câștigat o bursă UNESCO în Italia și Franța. De doi ani, absolvise Facultatea de Telecomunicații, fiind sub lupa Direcției de Informații Externe. La momentul câștigării bursei UNESCO, lui Răuță nu i s-a dat pașaportul decât dacă a promis că la întoarcerea în România va lucra ca ofițer DIE, specializat pe partea tehnică. Cel care i-a cerut acest lucru a fost Andruța Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu.

În 24 noiembrie 1973, cu o săptămână înainte de vizita lui Nicolae Ceaușescu în Statele Unite, unde s-a întâlnit cu președintele Richard Nixon, Răuță a fost trimis cu o misiune specială. Avea în valiza diplomatică mai multe aparate speciale care ar fi trebuit montate în casa de oaspeți de la Casa Alba și chiar în Biroul Oval, cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceaușescu.

După ce a ajuns în SUA, a doua zi, Răuță s-a predat Poliției și a cerut azil politic. De aici a început și povestea lui, în urma căreia a ajuns să fie condamnat la moarte în România. Răuță l-a acuzat toată viața pe secretarul de stat Henry Kissinger de tot ceea i s-a întâmplat, și de faptul că americanii i-au înmânat lui Ceaușescu valiza diplomatică, fără să o deschidă, în care se aflau documente strict secrete dar și tehnica adusă special din România.

”Am informat agenții FBI că doream să folosesc documentele și dovezile pe care le aveam în servieta diplomatică ca să arăt adevărata față a lui Ceaușescu și intențiile sale. De asemenea intenționam să utilizez documentele ca să negociez cu regimul Ceaușescu eliberarea soției și băiatului meu rămași ostatici în București”, a scris Răuță într-o scrisoare deschisă.

Planul lui Răuță s-a năruit repede după ce Nicolae Ceaușescu a amenințat cu anularea vizitei în SUA, dacă spionul sau valiza diplomatică în care se aflau aparatele care trebuiau montate în Casa Albă. ”Servieta și documentele care le aveam trebuiau înapoiate oficialilor români. În aceeași seară, dl. Katzen (spion CIA – n.n.) mi-a mai spus că domnia ta în calitate de secretar de stat ai declarat că servieta mea de serviciu este una diplomatică și că, conform Convenției Diplomatice de la Viena, trebuie returnată guvernului Român”, a mai scris Răuță.

După vizita de stat, Ceaușescu a primit celebra valiză diplomatică, cu care s-a întors în România. În țară, Răuță a fost condamnat la moarte în 1974. A reușit să își ducă familia în SUA abia după cinci ani și nouă luni, la insistențele noului secretat de stat, Cyrus, care a făcut demersurile pe lângă guvernul de la București.

Ulterior, Răuță a lucrat în cadrul unui program american de înarmare a forțelor aeriene.

Constantin Răuță a absolvit Facultatea de Electronică și Construcții în anul 1966, apoi a lucrat în anii 1970 ca inginer la IPROCHIM București și la Ministerul Chimiei, domeniu coordonat de Elena Ceaușescu și de Securitate, deoarece, ca orice sector economic strategic, cel chimic se afla sub controlul DIE, din DSS (Departamentul Securității Statului). DIE, securitatea externă, i-a cerut lui Răuță să accepte să devină colaborator al acestui serviciu, dacă voia să i se permită să plece la studii în străinătate. A acceptat numele conspirativ „Călin” și a promis ca atâta timp cât se va afla în străinătate va îndeplini misiuni de spionaj pentru DIE, el fiind instruit pentru executarea unor misiuni „anti-NATO”.

A rămas în Statele Unite la data de 24 noiembrie 1973, în timpul pregătirii unei vizite efectuate de Nicolae Ceaușescu în SUA.

La data de 2 septembrie 1974, a fost condamnat la moarte^..

Răuță a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble.

După 1973, a organizat și participat la numeroase proteste împotriva încălcării drepturilor omului în România, a fost prezent la audieri în Congresul SUA, a vorbit la posturile de radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă, devenind figură emblematică a emigrației românești.

Abia în 2010, Tribunalul Militar i-a anulat mandatul de executare a pedepsei, însă Constantin Răuţă a vrut dreptate până la capăt, motiv pentru care a încercat de mai multe ori să obțină în justiție anularea condamnării.

Cu acest prilej, inginerul Constantin Răuţă a ajuns, din nou, să intre în sediul fostului său loc de muncă, Direcţia de Informaţii Externe a regimului comunist. O ironie a sorţii, declara, în 2013, Constantin Răuţă, în timp ce se afla la București, în clădirea ce aparţine acum Înaltei Curți de Casație și Justiţie.

Constantin Răuţă a făcut carieră în Statele Unite ale Americii şi 24 de ani a lucrat la centrul de cercetari al NASA. Tot el a contribuit la proiectul scutului antirachetă de la Deveselu. A fost, însă, urmărit de Securitate până în 1989.

„De două ori au încercat să mă asasineze în Statele Unite ale Americii. O dată, au plătit 36.000 de dolari mafiei din New York”, povestea fostul spion.

Constantin Răuţă mai spunea că SIE a încercat să îl racoleze, dar a refuzat. A avut o relaţie apropiată cu fostul general Ioan Mihai Pacepa, fugit şi el in America. Lui Pacepa i-a fost anulată condamnarea la moarte în 1999 şi a fost reabilitat de statul român.