Strategia suedeză pare să fi avut mai puține decese decât se aștepta, conchide un studiu științific. De altfel, pe străzile din Goteborg, viața pare aproape… normală, scrie Le Vif. Observații și mărturii.
- Redăm articolul integral, tradus de Rador:
În micul magazin Avi & Lena din centrul Goteborgului nu sunt doriţi bani în numerar: „Știu, este puțin ciudat să nu accepți o bancnotă, dar preferăm o plată cu cardul”. Nu are nimic de-a face cu COVID-19: Regatul a ales să devină prima țară din lume care a generalizat plățile electronice, cu mult înainte de pandemie. „Este ca şi cu masca, nu o vezi nicăieri. Am mizat pe responsabilitatea individuală”. Contrastul cu Belgia, unde masca a devenit obligatorie în magazine, este izbitor, cu excepția unui singur detaliu: aici domnește o atmosferă atât de relaxată, dar care respectă prevederile de sănătate și siguranță instituite de guvern.
Turiștii nu se înghesuie în al doilea cel mai important oraș al țării în această lună iulie. O confirmă şi recepționerul unui hotel de familie, situat la doi paşi de gara principală: „Este mult mai liniște. Știţi, avem tendința de a face lucrurile diferit în această țară. Nu știu dacă avem a luat decizia corectă, dar cetățenii sunt disciplinați și, în general, măsurile au fost bine acceptate de populație, care le-a luat foarte în serios. Prietena mea este australiană. Îi este greu să ne înțeleagă, ea vorbește despre nebunie, furioasă. Eu am încredere în autorități”.
Măsurile sanitare luate de Suedia pentru combaterea coronavirusului au fost radical diferite, inclusiv în comparație cu vecinii săi, Finlanda și Danemarca. În loc de închidere dură, autoritățile au ales să închidă universități și școli pentru cei de peste 15 ani. Oamenii de peste 70 de ani au fost rugați – dar nu forțați – să se izoleze. Aceeași recomandare pentru oricine are simptome.
„Nu știu dacă putem spune că modelul suedez a dat rezultate”, a spus Hakim, un medic din Copenhaga. „Este o țară imensă, cu o densitate scăzută a populației. Prin urmare, le-a fost mai ușor să evite măsurile stricte, cum ar fi cele pe care le-am luat noi în Danemarca. Suedezii sunt cunoscuți ca fiind foarte disciplinați. O constatare identică şi aici „În plus, a purta o mască nu este deloc obligatoriu la noi. Știi, coronavirusul ne învață atât de multe, inclusiv pe noi medicii”.
Pretutindeni în oraș există panouri care le indică – turiștilor – măsurile de respectat: o distanță de lungime de braț, spălarea mâinilor cât mai des și izolarea în caz de simptome. Locuitorii iau transportul public pentru distanțe mai lungi. În caz contrar, sunt preferate vehiculele pe două roți, mersul pe jos și trotinetele. Pe Östra Hamngatan, tramvaiele circulă normal: scaunele sunt împărțite la distanțe aproape simetrice.
Pentru Andrea, o chelneriță într-un restaurant, lipsa vizibilă de limitare nu trebuie confundată cu nepăsarea: „Adunările sunt foarte restrânse, restaurantele care nu respectă regulile de distanțare pot fi obligate să își închidă ușile … Aș spune că probabil, mai mult decât oricare altă țară din Europa, noi am ales autoreglementarea”.
Ca și cum ar dori să-şi contracareze detractorii, modelul de la Stockholm a făcut obiectul unui studiu științific, publicat la începutul lunii iulie de revista „Clinical Infectious Diseases”. Ea subliniază, în această etapă, complexitatea faptului de a determina ce strategie a fost cea mai eficientă în combaterea pandemiei. Cu toate acestea, rata mortalității datorate coronavirusului este acum la jumătatea distanței dintre cea a țărilor europene care au impus rapid controale stricte și cea a statelor care au acționat mai târziu.
În Suedia, se pare că o mare parte a populației s-a izolat voluntar. În ceea ce privește rata de ocupare a unităților de terapie intensivă, aceasta a rămas mult sub prognozele inițiale, bazate în mare parte pe modelele informatice.
Pentru profesorii Shina Kamerlin și Peter Kasson, pariul suedez a oferit până acum un rezultat interesant: o limitare ușoară combinată cu măsuri voluntare a dat rezultate foarte asemănătoare cu cele înregistrate în țările în care măsurile au fost mult mai stricte sau au fost luate cu întârziere.
Totuşi, această politică a condus la o solicitare puternică a spitalelor și la o mortalitate mai mare decât în țările în care s-a stabilit o monitorizare mai riguroasă, strictă și timpurie. astfel, pe 15 mai, Suedia avea o rată a mortalității pe cap de locuitor de 35 la 100.000, semnificativ mai mare decât cifrele corespunzătoare din țările vecine, Danemarca (9.3), Finlanda (5.2) și Norvegia (4.7). În mod ciudat, această rată a fost apoi mai mică decât cea observată în Belgia (50), Spania (51), Italia (52) și Regatul Unit (58).
Cercetătorii suspectează că admiterea la terapie intensivă a putut fi motivată pe baza vârstei pacienților. Mulți pacienți cu vârsta peste 70 de ani nu ar fi fost transferați la terapie intensivă din cauza probabilității lor scăzute de supraviețuire. O modalitate de a nu aglomera aceste secţii.
Pentru dr. Peter Kasson, „ceea ce se evidențiază mai ales din acest studiu pe care l-am realizat pe modelul suedez este importanța acțiunilor individuale. Dacă suficientă lume rămâne limitată și ia măsuri de distanțare în public, efectele asupra curbei infectării sunt atunci tangibile”.
