America a mai încercat reciprocitatea și i-a descoperit hibele, notează The Economist.
<< Ce se întâmplă când renunți la principiile care au stat la baza comerțului global timp de trei sferturi de secol? Donald Trump speră să afle. El dorește să impună tarife „reciproce” care să reflecte taxele aplicate exporturilor americane în străinătate, plus taxe suplimentare pentru a compensa orice politică pe care o consideră nedreaptă. Un sistem comercial multilateral stabil, care, în ciuda defectelor sale, a contribuit la o creștere remarcabilă a prosperității globale, ar putea fi înlocuit de decizii arbitrare luate în Biroul Oval.
După al Doilea Război Mondial, America a construit un sistem de comerț global care urmărea să trateze țările în mod egal. Principiul de funcționare era clauza „națiunii celei mai favorizate” (MFN), conform căreia membrii Organizației Mondiale a Comerțului trebuie să aplice aceeași taxă pentru un anumit bun, indiferent de țara de proveniență (cu excepția acordurilor de liber-schimb profunde, cum ar fi cel dintre America, Canada și Mexic). Drept consecință, pe orice piață dată, firmele americane fac comerț în aceleași condiții ca majoritatea celorlalți actori străini. Acest lucru face mai puțin probabile devierile către protecționism sau presiunile pentru favoruri speciale, deoarece schimbarea tarifelor pentru un partener comercial ar însemna modificarea acestora pentru toți.
Clauza MFN a dus la asimetrii. Țările pot proteja producătorii puternici, atât timp cât tariful extern este uniform. De asemenea, permite dezechilibre în tarifele medii, deoarece țările diferă din punct de vedere al disponibilității lor spre a liberaliza comerțul. În 2023, America a aplicat un tarif mediu simplu de doar 3,3%, mai mic decât cel de 5% din UE și 3,8% din Marea Britanie. Țările sărace tind să aibă tarife mai ridicate.
Asta nu înseamnă că America este o victimă. Consumatorii săi beneficiază de importuri ieftine, iar companiile sale de piese la preț redus. În secolul al XX-lea, liberul schimb a contribuit la stabilitatea globală. Totuși, s-ar putea crede că reciprocitatea i-ar putea determina pe alții să reducă barierele comerciale pentru a-și spori accesul pe piața americană.
Problema, însă, este că politica lui Trump ar fi complicată, arbitrară și mai probabil să ducă la creșterea decât la scăderea tarifelor. Efortul administrativ necesar pentru implementare ar varia de la extenuant la uriaș, în funcție de modul în care ar fi definită reciprocitatea. Cel puțin, pentru fiecare produs, un singur tarif ar fi înlocuit de sute de posibile taxe bilaterale, iar situația ar deveni extrem de complexă pentru bunurile cu lanțuri de aprovizionare care traversează mai multe țări. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, America a încercat reciprocitatea, doar pentru a concluziona că negocierile constante erau anevoioase și imprevizibile, ceea ce a determinat Congresul să adopte necondiționat clauza MFN, în 1922.
Imprevizibilitatea ar fi agravată de dorința lui Trump de a fi arbitru în ceea ce privește corectitudinea practicilor comerciale ale unei țări. Ordinul său a menționat taxele pe valoarea adăugată (TVA), care sunt aplicate în majoritatea țărilor bogate, ca fiind o astfel de discriminare; America nu are TVA, ci doar taxe pe vânzări la nivel de stat și local. Totuși, TVA-urile sunt echitabile, deoarece se aplică în mod egal atât importurilor, cât și bunurilor locale.
Includerea TVA-ului în politica de reciprocitate ar duce la creșteri semnificative ale tarifelor. Banca Goldman Sachs estimează că, dacă America ar adopta doar tarife „oglindă”, taxele sale ar crește, în medie, cu două puncte procentuale, chiar și fără represalii. În Europa, rate de TVA depășesc 20%.
Dar represaliile sunt aproape inevitabile, ceea ce înseamnă că tarifele vor continua să crească în spirală. Fie și numai riscul unei astfel de escaladări va descuraja companiile să se bazeze pe comerț. Deoarece raționamentul lui Trump privind TVA-ul nu are sens, cine știe ce altă nemulțumire va inventa? Iar reciprocitatea este doar o parte a planurilor sale. Dacă va impune și taxe vamale de 25% pe anumite bunuri, așa cum amenință constant, rezultatul va fi o reacție dură din partea partenerilor comerciali și un război comercial de amploare. Asta poate că i-ar conveni lui Trump, dar ar fi o lovitură atât pentru economia americană, cât și pentru cea globală. >>
Semnele primei crize care amenință Casa Albă. De ce l-a făcut Trump “dictator” pe Zelenski
