- „Este în desfășurare o operațiune specială. Vedeți cum comunitatea internațională vrea să dividă Rusia. Aducem în discuție problema noastră, iar oamenii o vor percepe astfel: Iată, Tatarstanul s-a ridicat. La Putin nu este totul normal. Rusia se va face bucăți. Așa ceva nu poate fi permis”.
Așadar, la 23 decembrie 2022, președintele Tatarstanului, Rustam Minnihanov, a cerut deputaților din Consiliul de Stat local să voteze pentru ca următorul lider al republicii să nu mai aibă statut prezidențial, scrie jurnalistul Andrei Perțev, într-o analiză pentru Meduza.
Deputații Dumei de Stat au nivelat numele oficial al șefilor de regiuni rusești în octombrie 2021. Înainte de asta, de obicei erau numiți oficial „guvernatori”, dar legea le permitea să folosească și alte „titluri” – de exemplu, „șef de administrație”, „primar” și chiar „președinte”. Parlamentul federal a decis că în documentele oficiale toți vor fi denumiți doar „șef” și cu siguranță în Rusia ar trebui să existe un singur președinte. În același timp, deputații au făcut o excepție pentru Moscova (regiune care este un subiect al Federației, dar e controlată de primar), precum și Sankt Petersburg și Sevastopol, în cazul cărora denumirea oficială nu vor fi „șef”, ci mai familiarul „ guvernator”.
Restului regiunilor li s-a permis să păstreze titulatura de „guvernator” doar în registrul neoficial, „suplimentar”. În plus, este permisă numirea șefilor de regiuni cuvântul „șef” în limba națională a republicii. Dar fără „președinte”.
Pentru Tatarstan, statutul prezidențial a fost întotdeauna o chestiune de principiu. După prăbușirea URSS, republica a organizat un referendum în care majoritatea locuitorilor au votat că Tatarstanul este un „stat suveran”. Republica a devenit subiect de drept internațional, a putut încheia tratate cu alte state și a refuzat să semneze un tratat federal cu Moscova. În schimb, în 1994, a fost semnat un acord privind delimitarea puterilor între republică și Federație. El a acordat puteri largi autorităților locale, inclusiv în termeni economici: de exemplu, dreptul de a-și impune propriile impozite sau de a dispune de resurse naturale.
Cu toate acestea, de la începutul anilor 2000, independența regiunii s-a diminuat în mod constant. Constituția republicii a trebuit să fie rescrisă de mai multe ori, puterile autorităților locale au fost reduse, iar puterile autorităților federale au fost în creștere. Drept urmare, președinția Tatarstanului a devenit de fapt ultimul semn al statutului special al republicii în cadrul Federației Ruse, iar elitele republicane au trebuit să lupte constant cu administrația prezidențială și Duma de Stat pentru a-l menține.
Timp de mulți ani, această luptă s-a dus cu succes. Dar la sfârșitul lunii decembrie 2022, 37 de deputați locali (dintr-un total de 100 de membri ai parlamentului republican), inclusiv toți șefii comitetelor Consiliului de Stat și doi vicepreședinți, au introdus un proiect de lege care ar elimina statutul de președinte în Tatarstan, dar Minnihanov, al cărui mandat expiră în 2025, era eligibil să candideze pentru încă două mandate, în ciuda faptului că se află la conducerea regiunii din 2010.
Astfel, legislația locală a fost adusă în deplină conformitate cu legislația federală, iar Tatarstanul a fost privat de ultimul simbol al fostei sale independențe. Mai mult, deputații și-au propus să meargă mai departe – și să rescrie încă o dată Constituția Republicii. De exemplu, pentru a elimina de acolo clauzele privind suveranitatea Tatarstanului ca stat.
În ciuda impozantului colectiv de autori, Comisia pentru Legislație a Consiliului de Stat le-a recomandat deputaților să respingă modificările. Comisia partidului Rusia Unită este condusă de Albert Habibulin, care s-a numărat printre coautorii proiectului de lege (dar s-a abținut, diplomatic, de la votarea revocării acestuia).
Ca urmare, un nou document a fost înaintat parlamentului republican. Nu mai era menționată renunțarea formală la suveranitate, dar funcția prezidențială tot era desființată. Însă șeful republicii a primit statutul suplimentar de „raisa”. Acest cuvânt, tradus din arabă, înseamnă „șef”, așa sunt numiți șefii unor state arabe, deși în Tatarstanul însuși, în epoca sovietică, acesta era numele președinților de ferme colective – în vremea sovietică, Minnihanov a ocupat o astfel de funcție. În plus, Rais este numele fratelui lui Minnihanov, care conduce districtul Sabinski al republicii.
Acest titlu „suplimentar” nu contravine legislației federale, care interzice în mod expres ca numele șefilor de regiuni „să conțină cuvinte și expresii care alcătuiesc titlul funcției de șef al statului – președintele Federației Ruse”.
Convingându-i pe deputați să adopte o nouă versiune a amendamentelor, Minnihanov a remarcat că Tatarstanul s-a împotrivit multă vreme dorinței autorităților federale: „Din păcate, eforturile mele probabil nu au fost suficiente, iar deputații noștri…, Desigur, nu am putut să apărăm faptul că era dreptul nostru de denumi funcția, dar există posibilitatea unei titulaturi suplimentare. Cred că ușile nu sunt complet închise și ne vom îndrepta în această direcție”.
El a fost susținut de primul președinte al republicii, Mintimer Șaimiev: „Tatarstanul nu va deveni mai slab!” Drept urmare, majoritatea deputaților au susținut amendamentele, deși în octombrie 2021 Consiliul de Stat votase împotriva proiectului de lege federal privind abolirea statutului prezidențial fiind totodată și singurul parlament regional care acționase contrar voinței Kremlinului.
Două surse Meduza, apropiate administrației prezidențiale, au remarcat că demersul a fost perceput „negativ” la Kremlin, dar cei de la palat au fost încrezători că pot „convinge” Tatarstanul. „Contactele și consultările au avut loc practic pe tot parcursul anului și nu s-ar fi putut încheia altfel. Mai ales în condițiile actuale [de război]”, a explicat unul dintre interlocutori. În același timp, el a menționat că deputaților locali li se „dă liberatea de a se exprima” și chiar își exprimă protestul prin intermediul comitetului Consiliului de Stat: „Totuși, era clar că documentele vor fi acceptate”.
Drept urmare, șeful Tatarstanului va pierde oficial statutul de președinte, dar acest lucru se va întâmpla abia în 2025 – după următoarele alegeri. Potrivit surselor Meduza, apropiate Kremlinului, în următorii ani Tatarstanul își poate pierde statutul de „stat suveran”: „În acest moment, în Rusia nu poate exista un stat în stat”.
Istoricul și unul dintre ideologii mișcării naționale tătare, Damir Ishakov, a subliniat, pentru Meduza, că „oamenii din Tatarstan reacționează negativ” la pierderea statutului prezidențial de către șeful republicii. „Poate că acești oficiali moscoviți cred că oamenilor nu le pasă și că nu înțeleg nimic. Dimpotrivă, înțeleg totul. Ei înțeleg faptul că cu asta poate începe tivirea republicii”, spune el. Și adăugă faptul că elitele locale sunt „departe de popor” și nu înțeleg nici măcar semnificația unei independențe simbolice a republicii față de centrul federal.
Ishakov mai precizează și că deputații Consiliului de Stat se gândesc la un alt amendament pentru viitor – renunțarea la prevederea ca șeful republicii să cunoască limba tătară. „Refuzul [acesta] este mult mai rău decât redenumirea funcției de șef al republicii. Oamenii văd că [din partea centrului federal] e în curs o revenire, dar nu înțeleg de ce”, afirmă Ishakov.
Dimpotrivă, politologul și fostul deputat regional, Vladimir Beliaev, este sigur că locuitorii republicii sunt „indiferenți” cu privire la redenumire: „Oamenii sunt îngrijorați de altele – de problemele sociale”. Potrivit acestuia, în loc de „președinție”, localnicii au nevoie de „federalism normal” – de exemplu, în ceea ce privește repartizarea impozitelor între regiune și centrul federal.
Politologul Konstantin Kalacev, a remarcat, pentru Meduza, că elitele republicane și-au păstrat până la urmă „câștigurile din anii 1990”: „Identitatea și privilegiile pe care încă le au sunt importante pentru ei. Toți sunt egali în Federație, dar Tatarstanul este mai egal decât alții”.
Într-o conversație cu Meduza, un înalt oficial din strcutura federală a partidului Rusia Unită a citat ca exemplu poziția politicienilor locali, care au încercat să nu apeleze la serviciile tehnologilor politici asociați cu Kremlinul (lucru confirmat și de o sursă Meduza apropiată administrației prezidențiale ruse), iar atunci când caută specialiști pentru alegeri și PR au nevoie de loialitate deplină din partea acestora.
„Le oferă pensiune completă – ajută cu locuința, medicamente, plătesc onorarii normale. Dar principala condiție a elitei locale este ca oamenii care lucrează cu ea să se mute în Tatarstan. Ești obligat să nu te mai duci la biroul din Moscova, practic să depui jurământul și să te muți ”, explică.
Potrivit politologului Alexander Kînev, prin nivelarea denumirilor șefilor de regiuni, centrul federal luptă în primul rând tocmai cu acest tip de comportament și identitate regională. Expertul a numit concesiile făcute Tatarstanului o „vicleană manevră orientală”, amânând soluționarea problemei până în 2025, când expiră prerogativele lui Minnihanov. „Tatarstanul este cea mai mare republică națională, tătarii sunt unul dintre cele mai mari grupuri etnice din țară, regiunea este larg reprezentată în elita țării. Ce poate face centrul federal cu Tatarstanul dacă acesta ar deveni complet încăpățânat? Nimic anume nu ar fi de făcut! Ei bine, ce se va întâmpla înainte de 2025, nimeni nu știe”, spune Kînev.
„Conducerea republicii a salvat fața. Că de redenumire s-a bucurat centrul federal, acest lucru nu este în general foarte clar și nu a fost clar în toți acești ani. Plus că nu a fost explicat dacă autoritățile din vitrină, din Tatarstan, care votează bine [pentru candidații guvernamentali] și au succes economic și ca infrastructură, meritau un astfel de atac”, a adăugat analistul politic Mihail Vinogradov, într-o conversație cu Meduza.
La rândul său, Damir Iskahov a numit schimbările în curs o „distrugere a cosntrucției moderne a statului post-sovietic”:
- „Încotro mergem? Ne întoarcem în secolul al XIX-lea? <…> Dacă faci din poporul tătar un popor provincial, se va produce o nemulțumire în masă. Probabil, unele succese temporare sunt posibile, dar va fi un experiment nereușit. Oamenii înțeleg foarte bine totul, vor fi roși de o ranchiună care va ieși la suprafață. Nu vrem să ieșim din compoziția Rusiei, dar vrem să trăim într-o țară normală, democratică, modernă”.
Nici Rustam Minnihanov și nici deputații din Consiliul de Stat al Tatarstanului nu au răspuns întrebărilor Meduza.
