El crede că SUA câștigă, dar nu este deloc așa, notează The Economist.
<< Odată cu fiecare zi care trece, noua ordine comercială a Americii capătă contur tot mai clar. În locul regulilor, stabilității și tarifelor scăzute se află un sistem de preferință imperială. Taxele vamale nu sunt doar mai mari, ci sunt stabilite după bunul plac al președintelui. Canada și India l-au iritat pe Donald Trump și, prin urmare, ar putea fi supuse unor tarife de 35-50%. Pentru a evita amenințările, Uniunea Europeană, Japonia și Coreea de Sud s-au grăbit să încheie acorduri cu America. Deoarece Trump consideră deficitele, în mod bizar, drept furt, el a impus tarife „reciproce” cuprinse între 10% și 41% pentru zeci de alți parteneri comerciali, care au intrat în vigoare pe 7 august.
O idee seducătoare începe să prindă rădăcini: aceea că, deoarece Trump deține controlul, SUA câștigă. Lumea nu a ajuns într-un război comercial total; doar câteva țări, inclusiv China, au ripostat, în timp ce majoritatea celorlalte au cedat, acceptând taxe mai mari, deschizându-și propriile piețe și promițând să investească sume uriașe în America. Chiar și piețele financiare par împăciuitoare; deși au suferit o scădere severă după ce președintele și-a anunțat tarifele de „Ziua Eliberării” în aprilie, de data aceasta au primit noile taxe fără prea multă agitație. Între timp, veniturile din tarife curg neîntrerupt. Totuși, această gândire este profund greșită. Trump a început ceva din care America va pierde, nu va câștiga.
Să luăm mai întâi în considerare ideea că taxele vamale ridicate nu pedepsesc America, ci partenerii săi comerciali. Potrivit Yale Budget Lab, rata efectivă a tarifelor Americii a crescut la 18%, de aproape opt ori mai mare decât era în ianuarie și apropiindu-se de nivelurile atinse ultima dată în perioada Marii Depresiuni. În viziunea promovată de MAGA, aceasta este o victorie, deoarece partenerii comerciali ai Americii suportă tarife mai mari, în timp ce Vama SUA strânge aproape 30 de miliarde de dolari pe lună.
Aceasta este o neînțelegere fundamentală a comerțului. Când Trump ridică tarifele, își rănește propriii concetățeni, lipsindu-i de posibilitatea de a alege produse la prețuri scăzute. Ani de experiență arată că tarifele nu îi afectează pe vânzătorii de bunuri la fel de mult cât îi afectează pe cumpărători. Chiar dacă furnizorii străini își reduc prețurile mai accentuat decât după tarifele impuse de Trump în primul său mandat, analiștii de la Goldman Sachs estimează că, până acum, patru cincimi din povara tarifelor au fost suportate de consumatorii și companiile americane. Întrebați-i doar pe Ford sau GM: producătorii auto estimează că au plătit, respectiv, 800 de milioane și 1,1 miliarde de dolari în costuri vamale numai în trimestrul al doilea al acestui an.
Ce putem spune despre reacția reținută a pieței? Indicele S&P 500 rămâne cu aproximativ 10% mai sus decât era în Ziua Eliberării; dolarul, deși a scăzut anterior, s-a întărit în ultimele săptămâni. Însă piețele sunt susținute de extraordinara explozie a inteligenței artificiale din America, care crește așteptările privind câștigurile celor mai mari companii de tehnologie. Investitorii ar putea spera, de asemenea, că firmele își vor redirecționa lanțurile de aprovizionare pentru a reduce costurile tarifare. Detaliile acordurilor comerciale rămân neclare. Și este posibil să se manifeste o dinamică incomodă: piețele ar putea să se aștepte ca președintele să renunțe pe măsură ce efectele dure ale tarifelor devin evidente, dar lipsa unei reacții l-ar putea încuraja să meargă mai departe.
America va plăti prețul. Lunga sa perioadă de expansiune este deja sub presiune: în prima jumătate a lui 2025 creșterea economică a dezamăgit, iar inflația a fost neplăcut de ridicată. Recent, crearea de locuri de muncă încetinește, iar un sondaj în rândul directorilor sugerează că activitatea din sectorul serviciilor ar putea fi aproape de stagnare. Însă întreaga povară a tarifelor se va simți pe termen lung. Trump renunță la un sistem multilateral previzibil, care aplica aceeași rată tarifară pentru majoritatea produselor, indiferent de origine, în favoarea unui sistem bilateral în care ratele variază în funcție de țara de proveniență a bunurilor și sunt supuse negocierilor continue. Președintele va lua în considerare scutiri atunci când va fi măgulit și va amenința cu taxe vamale atunci când va fi nemulțumit.
Dacă altădată cumpărătorii americani erau răsfățați cu o gamă largă de opțiuni, pe măsură ce producătorii locali și străini concurau pentru a le vinde, acum firmele care vor reuși nu o vor face doar pentru că sunt cele mai inovatoare, ci și pentru că sunt cele mai abile în a exploata sistemul. Averi întregi vor fi cheltuite pe activități de lobby. Companiile se vor confrunta cu o incertitudine inutilă. Cumpărătorii vor pierde în ceea ce privește inovația și diversitatea ofertei. Însă, deoarece lumea alternativă în care comerțul ar fi curs nestingherit nu poate fi observată, alegătorii s-ar putea să nu-și dea seama ce anume îi afectează.
Acesta este unul dintre motivele pentru care sistemul trumpist va fi greu de înlăturat. Dacă viitorii președinți vor dori să reducă tarifele, se vor lovi de un lobby furios din partea firmelor americane care s-au obișnuit să se adăpostească în spatele lor și care, astfel, au devenit necompetitive la nivel global. Puțini consumatori vor cere schimbarea, dacă nu știu cât de multă varietate ar fi putut avea. Legislatorii, la rândul lor, ar putea fi reticenți în a reduce barierele comerciale, dacă asta înseamnă renunțarea la veniturile din taxe de astăzi în schimbul unei prosperități mai largi mâine. Noul sistem nu este doar dăunător. El ar putea dura mult timp după ce Trump se va retrage pentru a juca mai mult golf. >>
Tarifele vamale impuse de Donald Trump – amenințare pentru industria farmaceutică globală
