Testul rusesc de rachetă, care expune decalajele tehnologice și impactul sancțiunilor cu care se confruntă Moscova

Sursa: TASS

Industria spațială este grăitoare pentru situația dezvoltării tehnologice a Moscovei și a eforturilor de substituție a importurilor, notează Geopolitical Futures.

<< Joi (11 aprilie – n.tr.), Rusia a lansat cu succes o rachetă grea, denumită Angara-A5, prima rachetă spațială dezvoltată după prăbușirea Uniunii Sovietice. Deși Kremlinul a prezentat-o ca pe un succes, evenimentul a fost marcat de mai multe întârzieri. Lansarea de la Cosmodromul Vostocinîi fusese inițial planificată pentru decembrie 2023, dar a fost amânată. A fost reprogramată pentru 9 aprilie, dar anulată în ultimul moment. (Oficialii au declarat că existase o defecțiune a sistemului de presurizare de la rezervorul de oxigen al blocului central al rachetei.) A fost amânată din nou în ziua următoare din cauza problemelor tehnice, înainte ca racheta să fie în cele din urmă lansată, pe 11 aprilie. Acest caz subliniază provocările cu care se confruntă Moscova pe fondul sancțiunilor occidentale, în special în sectoarele de tehnologie avansată, cum ar fi industria spațială.

Pentru Moscova, industria spațială este esențială nu doar pentru menținerea statutului Rusiei ca putere spațială, dar și pentru asigurarea progresului continuu al sectoarelor sale de apărare și tehnologie. Tehnologiile spațiale sunt cheie pentru garantarea securității comunicațiilor, internetului și sistemelor globale de navigație, care au atât scopuri civile, cât și militare. Din epoca sovietică, Occidentul a încercat în mod repetat să împiedice progresele rusești în aceste tehnologii. De exemplu, au fost impuse restricții în anii ’90, când rachetele rusești au intrat pe piețele comerciale, și după 2014, când Rusia a anexat Crimeea. Pe 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, SUA au restricționat vânzarea unor tehnologii avansate către Rusia, ceea ce a dus la penurie, anulări de lansări și suspendarea unor programe științifice.

De când sancțiunile au intrat în vigoare, industria spațială a devenit un indicator al dezvoltării tehnologice a Rusiei și a eforturilor de substituție a importurilor, nu doar în domeniul spațial, ci și în industriile conexe, de la minerit la producție și transport. Kremlinul este de părere că lansările reușite de rachete pot demonstra faptul că, în ciuda sancțiunilor, Rusia poate dezvolta noi tehnologii și își poate menține programul spațial, în timp ce continuă să alimenteze campania militară din Ucraina și să stimuleze economia.

Kremlinul nu are prea mult de ales decât să dezvolte tehnologii mai avansate care să-i poată ajuta efortul de război și să asigure accesibilitatea internetului pentru toate regiunile țării. Racheta Proton-M din era sovietică, pe care Angara-A5 a fost proiectată să o înlocuiască, va fi în funcțiune până în 2025. Angara-A5 prezintă mai multe avantaje cheie față de posibilul său predecesor, inclusiv faptul că este bazată pe kerosen și nu folosește componente de combustibil toxice. De asemenea, este produsă doar cu componente rusești și poate fi lansată de la cosmodromuri rusești, spre deosebire de Proton-M, care este lansată de la Cosmodromul Baikonur, o bază spațială operată de Rusia în Kazahstan. Rusia nu dorește să se bazeze pe o țară străină pentru a-și desfășura operațiunile spațiale, mai ales având în vedere că, recent, Kazahstanul și-a accentuat neutralitatea, temându-se că ar putea fi afectat de sancțiuni secundare dacă Occidentul consideră că ajută efortul de război al Rusiei.

Testul de lansare de săptămâna aceasta (11 aprilie – n.tr.) a fost primul pentru această rachetă la Cosmodromul Vostocinîi din regiunea Extremului Orient rus. Lansări anterioare au avut loc la Cosmodromul Plesețk din regiunea nord-vestică Arhanghelsk în anii 2014, 2020 și 2021. Acestea au fost mutate la Vostocinîi din motive financiare și de siguranță. Conform Kremlinului, Vostocinîi va permite țării să efectueze lansări mai frecvente în propriile sale condiții, fără a se baza pe vreo unitate străină.

În plus față de Angara-A5, Rusia speră să producă și sateliți de comunicații operați complet pe plan intern, până în 2026, după ce companiile străine au încetat să furnizeze servicii de satelit. Cu toate acestea, industria spațială a Moscovei a întâmpinat multe obstacole din cauza dependenței continue de tehnologii și componente străine, în ciuda eforturilor sale de a intensifica producția internă și inovația. Compania care produce motoare pentru familia de rachete Angara a indicat că a trebuit să găsească analogi rusești, sau cel puțin din țări prietenoase, pentru piesele necesare fabricării motoarelor care să onoreze comanda. De asemenea, Rusia încă este dependentă de componente microelectronice importate, ceea ce i-a afectat în special programul spațial. Dezvoltarea sistemului de navigație Glonass a stagnat și el din cauza dependenței de piese fabricate în străinătate. (Satelitul utilizează 6.000 de tipuri de componente electronice importate.) În 2023, importurile rusești de stații de bază de comunicații și componente ale acestora au crescut cu 15%. Aceste piese sunt produse în principal de companii străine de tehnologie, precum Huawei, Ericsson și Nokia și furnizate cel mai probabil prin programul Rusiei de importuri paralele, în loc de contracte directe, ceea ce înseamnă că sunt probabil achiziționate la prețuri de retail și la prețuri mai mari decât în trecut.

Este clar că există numeroase lacune în schema Moscovei de substituție a importurilor din cauza lipsei de personal, de echipamente și de tehnologie modernă. În sectorul energetic, Rusia rămâne aproape complet dependentă de surse străine de catalizatori, utilizați în producția diverșilor combustibili, inclusiv kerosenul folosit de rachetele Angara. Întreruperea completă a aprovizionării din străinătate ar avea un efect de undă, putând închide producția în sectoare care variază de la industria auto până la industria alimentară. În 2024, în cadrul Planului de Acțiune pentru Substituția Importurilor în Industria Ingineriei Petrolului și Gazelor, Rusia își propune să-și crească autosuficiența în domeniul explorării geologice, echipamentelor geofizice și echipamentelor seismice la doar 40%; în cazul utilajelor de tăiat metal la 33%; în cazul pompelor la 55%; la echipamentele și materialele pentru foraj, cimentarea puțurilor și revizuirea puțurilor la 45%; și la reactoare și camere de cocs la 55%. Sancțiunile au cauzat, de asemenea, întârzieri în repararea rafinăriilor de petrol – ceea ce a determinat a patra cea mai mare rafinărie din țară să-și reducă producția de benzină cu 40%. Pe lângă aceste deficiențe, unitățile de producție sunt acum și mai preocupate de atacurile ucrainene cu drone, care au devenit mai frecvente începând cu acest an. Aceste atacuri au vizat rafinăriile de petrol, care au redus deja producția cu aproximativ 10%, și uzinele concentrate pe piața internă.

Industria spațială a Rusiei se confruntă cu alte probleme pe termen lung, cum ar fi corupția și exodul de creiere. Lipsa de expertiză tehnică și științifică creează riscuri în privința calității serviciilor și a fiabilității flotei de sateliți. Mai mult, dezvoltarea de tehnologii avansate și costisitoare necesită fonduri substanțiale, care ar putea atrage corupția. În 2019, procurorul general al Rusiei a declarat că peste 1,6 miliarde de ruble (17 milioane de dolari) destinate modernizării bazei de producție și industriei de armament a țării au fost furate din firmele de stat Roscosmos și Rostec.

Se pare că Moscova își dă seama acum că tranziția spre substituția importurilor va fi lentă, complicată de problemele structurale și complexitățile apărute din cauza sancțiunilor și a perturbărilor geopolitice. Dar timpul se scurge, mai ales când vine vorba de industrii critice, precum cea spațială. Lipsa fondurilor și dificultatea crescândă în implementarea schemei de importuri paralele adaugă obstacole, iar pe măsură ce termenele bat la ușă, Kremlinul va căuta mai multe fonduri externe și cooperare din partea partenerilor internaționali care iau rămas. Între timp, își va trâmbița puținele sale succese – inclusiv lansarea-test a rachetei Angara-A5 – pentru a distrage atenția de la eșecurile sale. >>

Inundațiile catastrofale din Rusia trădează rateurile statului rus / După „standardele” locului, surprinzător nu este ce face Putin, ci ce așteaptă de la el rușii afectați direct

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here