<< Prestația președintelui Joe Biden în dezbaterea prezidențială cu Donald Trump din 27 iunie a pus sub semnul întrebării continuarea candidaturii sale. În zilele de după, însă, echipa de campanie a încercat să-l salveze pe domnul Biden și, pentru moment, a reușit. În privat, surogații domnului Biden au tras pentru a potoli anxietățile donatorilor, iar candidații mai mici erau îngrijorați de propria supraviețuire politică. În public, au venit cu un număr remarcabil de explicații pentru modul în care s-a afișat președintele: a fost doar o răceală, o durere în gât, o noapte proastă, un moment de senior — bine, 90 de minute de senior, sigur, dar nu vă dați seama că domnul Trump este o amenințare existențială la adresa democrației? >>, scrie The Economist.
<< Data de 28 iunie, a doua zi, a fost cea mai vulnerabilă din campania domnului Biden – cea pe care istoricii o vor examina în detaliu. În câteva ore, pilonii mass-mediei americane de centru-stânga i-au cerut domnului Biden să renunțe la candidatura sa. Sunt unii dintre favoriții președintelui: Joe Scarborough, gazda unui program de la MSNBC, pe care președintele îl urmărește cu atenție; Atlantic, pentru care dl Biden a scris un articol în care își anunța motivele pentru candidatura sa, în 2020, a publicat cel puțin o jumătate de duzină de argumente din partea editorialiștilor săi, rugându-l pe președinte să demisioneze; Tom Friedman, un editorialist de politică externă, pe care dl Biden îl întâlnește, a scris că dezbaterea „m-a făcut să lăcrimez” întrucât nu și-a putut „aminti de un moment mai sfâșietor în campaniile prezidențiale americane”; a urmat în acea seară consiliul editorial al New York Times.
Deoarece dl Biden a pus deja mâna pe nominalizarea de către partidul său, trebuie convins că este o candidatură care nu ține. Dacă printre colegii săi democrați ar fi izbucnit o rebeliune, asta s-ar fi putut întâmpla. Însă printre democrații din Congres și în diferite conace de guvernatori, a existat omerta. Nici măcar figurile situate mai în spate nu au îndrăznit să iasă și să vorbească public despre îngrijorările din privat.
Oameni de stat mai vârstnici ai partidului au făcut zid în jurul domnului Biden. Poate cel mai important dintre toate, Barack Obama a lansat o declarație publică de susținere, spunând că „se întâmplă seri proaste de dezbateri. Credeți-mă, știu”. Bill Clinton a spus că va lăsa „evaluarea dezbaterilor în seama experților”. Nancy Pelosi s-a raliat în favoarea cauzei sale; la fel a făcut și congresmanul Jim Clyburn, din Carolina de Sud, care este un aliat apropiat al președintelui, numind-o doar „lovitura unu”. Un miting din Carolina de Nord, unde dl Biden a rostit cu vervă un discurs (ajutat de teleprompter), a fost celebrat de către democrați cu jubilarea unei familii care a descoperit un videoclip care prezintă o dovadă de viață.
După ce a supraviețuit o zi, dl Biden va supraviețui probabil o săptămână, iar apoi până la convenția democrată, care va avea loc în august, la Chicago. Sfidarea domnului Biden și a echipei sale de campanie a crescut constant de la dezbatere. În loc de un dezastru, dezbaterea a fost transformată în mintea lor într-o victorie. „Nu am avut o noapte grozavă”, a recunoscut domnul Biden, sâmbătă, la o strângere de fonduri în East Hampton. „Alegătorii au avut o reacție diferită. De la dezbatere, sondajele arată o mică mișcare, ne-au ridicat de fapt”, a spus el. „Marele rezultat au fost minciunile lui [ale domnului Trump]”, a argumentat președintele. „Oamenii și-au amintit cât de rele au fost lucrurile în timpul președinției sale, cât de mult le-a displăcut”.
Echipa de campanie a decis că problema nu a fost prestația președintelui, ci modul în care mass-media a relatat. Jen O’Malley Dillon, managerul de campanie al președintelui, a lansat un memo sâmbătă seara în care afirmă că, într-o „poveste familiară… clasa beltway îl exclude pe Joe Biden”. Ea a promovat succesul strângerii de fonduri, pretinzând că s-au adunat donații de 27 de milioane de dolari în primele 24 de ore de după dezbatere; a susținut că sondajele lor interne nu au arătat nicio mișcare împotriva domnului Biden; și a avertizat că orice deficit de sondaj care rezultă nu va fi oricum vina omului lor. „Dacă vedem schimbări în sondajele în următoarele săptămâni, nu va fi prima dată când narațiunile mass-media exagerate vor determina scăderi temporare în sondaje”, a argumentat ea, înainte de a remarca faptul că „echipa noastră știe câte ceva când vine vorba de plecat capul și munca pentru câștigarea curselor grele”.
Au revenit chiar și vechile povești cum că președinte este un soi de Ubermensch atunci când camerele sunt oprite. „Nu numai că președintele evoluează non-stop, dar menține un program care-i obosește pe asistenții mai tineri, inclusiv călătoriile în străinătate în zone de război active”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe, pentru Axios. Dacă ar fi adevărat argumentul nopții proaste, atunci dl Biden ar putea să se așeze în fața jurnaliștilor la interviuri fără scenariu, pentru a demonstra asta. Nu o va face.
În ciuda respingerilor preventive ale doamnei Dillon, încă putea apărea o deteriorare a cifrelor din sondaj, pentru domnul Biden, pe măsură ce sunt publicate sondajele efectuate după dezbatere. Dar starea statică și polarizată a opiniei publice americane – care de câteva săptămâni îi dăuna președintelui, menținându-l la un deficit constant față de Trump – se poate dovedi acum utilă. Un sondaj publicat duminică de CBS News și YouGov a constatat că 45% dintre alegătorii democrați înregistrați au spus că președintele ar trebui să se retragă. Partizanatul înseamnă că este puțin probabil să-și schimbe intenția de vot dacă el se opune.
Democrații de pe buletinele de vot suplimentare au avut, de asemenea, rezultate mai bune în sondaje decât impopularul președinte, în special în cursele importante pentru Senat. Dacă cifrele lor ar scădea, nemulțumirile din privat ar putea deveni publice. Un al doilea mod în care echipa de campanie ar putea resimți o presiune este cel al scăderii donațiilor. S-a evaporat deja avantajul în materie de strângere de fonduri pe care îl avusese campania lui Biden față de cea a lui Trump, iar asta ca urmare unor luni puternice pentru campania republicană (în special după condamnarea sa pentru 34 de infracțiuni de către un tribunal din New York). Aceasta nu va fi ultima dată când Casa Albă trebuie să apere pregătirea fizică a președintelui. Orice mic pas greșit va fi mai greu de justificat. Un alt moment precum respectiva dezbatere s-ar dovedi probabil fatal (teoretic, el este angajat pentru o altă dezbatere în septembrie). Asta înseamnă că echipa de campanie va încerca și mai mult să-și țină candidatul departe de pericol.
Prin urmare, rămâne probabil ca domnul Biden să candideze în fruntea listei democrate. Spre deosebire de sistemele parlamentare, nu există un mecanism real care să-l detroneze. Domnul Biden și surogații săi și-au dat seama că teama de diviziune, în caz că el se retrage, este suficientă deocamdată pentru a ține partidul în rând. În acest fel, președintele pare să fi învățat o lecție de la nemesisul său, domnul Trump, care și-a dat seama că, dacă pur și simplu va ignora apelurile din partidul său de a se retrage în momente de criză, în cele din urmă toate se vor conforma. În acest moment, Partidul Democrat este paralizat de costurile scufundate ale candidaturii președintelui, de lipsa unui vicepreședinte carismatic și, mai ales, de teama că dezacordul nu va fi decât în beneficiul domnului Trump. Probabil că va funcționa pentru a mâna partidul. Dar este o strategie defectuoasă pentru a-i convinge pe alegători. >>
