Un ofițer militar britanic a susținut că Occidentul nu a avut de ales decât să vadă Ucraina doar ca pe o etapă dintr-o luptă de un deceniu cu Rusia. „Dacă Ucraina câștigă, Rusia nu va accepta niciodată asta. Dacă Rusia câștigă, va merge mai departe”, a mai afirmat acesta, potrivit The Guardian.
Specialiștii militari britanici atrag atenţia asupra faptului că Occidentul, despre care susţin că are o atenţie de tip TikTok şi o înclinaţie către emoţia instantanee, nu este hotărât să îşi asume un sacrificiu întins pe ani de zile pentru a învinge Rusia şi nici măcar pentru a opri asaltul militar al armatei ruse în estul Ucrainei.
Această anxietate este împărtășită de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care i-a rugat pe profesioniştii din marketing de la Cannes să să-şi folosească ingeniozitatea creativă pentru a menţine lumea concentrată asupra războiului din ţara sa şi asupra rezistenţei ucrainenilor.
„Sfârşitul acestui război şi circumstanţele lui depind de cât de mult se implică lumea. Şi, de aceea, am nevoie de aliaţi. Avem nevoie de oameni ca voi. Cred că puterea creativităţii umane este mai mare decât puterea unui stat nuclear care este blocat în trecut. Nu lăsaţi lumea să treacă la altceva”, a transmis Volodimir Zelenski.
În această perioadă au loc mai multe summit-uri, respectiv întâlnirea Consiliul European şi cea a G7, urmate de reuniunea NATO ce va avea loc săptămâna viitoare. Acestea vin nu doar în contextul crucial al războiului, ci şi în cel economic – inflaţia din zona euro a crescut luna trecută cu peste 8%. Un galon de benzină a crescut la peste 5 dolari (4,09 lire sterline) în SUA. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, armatorul tuturor, oprește aprovizionarea cu gaz către Europa și blochează cerealele Africii sub-sahariane. Asistența de securitate acordată de SUA Ucrainei de la începutul invaziei la 24 februarie este evaluată la 5,6 miliarde de dolari, dar se estimează că țara are nevoie de 5-7 miliarde de dolari pe lună pentru a funcționa.
*Tensiunea politică crește în vest
Liderii occidentali simt deja tensiunea politică. Joe Biden se uită la înfrângerea în alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, iar Donald Trump este acum favoritul caselor de pariuri pentru a câștiga Casa Albă în 2024. Emmanuel Macron pare paralizat după ce și-a pierdut majoritatea parlamentară și a văzut că electoratul francez dă aproape 90 de locuri „Putin- istei” Marine Le Pen. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pierdut deja alegerile în două state și se străduiește să convingă că punctul său de cotitură în apărare reprezintă o schimbare a mentalității germane. În Italia, prim-ministrul, Mario Draghi, una dintre cele mai stabile voci europene cu privire la Ucraina, este supus presiunii din cauza vânzărilor de arme către Kiev și l-a văzut pe ministrul său de externe, Luigi di Maio, renunțând la Mișcarea Cinci Stele pentru a forma un alt grup parlamentar. În Marea Britanie, Boris Johnson a supraviețuit unui vot de neîncredere, dar acum pare să vadă liniile de demarcație interne populiste. Guvernul condus de socialiştii din Spania, care găzduieşte summitul NATO de săptămâna viitoare, tocmai s-a văzut distrus de alegerile provinciale din Andaluzia – anterior bastionul socialismului şi unde locuiesc 20% dintre alegătorii spanioli. Coaliția de guvernare a Bulgariei, veche de șase luni, a căzut miercuri printr-un vot de neîncredere, situație care ar putea duce la un nou aliat al Rusiei în UE.
Nu toate aceste crize pot fi atribuite direct Ucrainei sau simpatiei oricărei alegători pentru Putin, dar răspândirea economică în creștere a războiului cu greu îi face populari pe actualii. Vechea zicală „politica externă nu este importantă până când deodată devine foarte importantă” nu a fost niciodată mai adevărată.
Pe acest fond, unii lideri reiterează importanţa sprijinirii Ucrainei în războiul declanşat de Rusia. „Dacă armele nu au fost livrate, evenimentele pot lua o întorsătură foarte periculoasă. Dacă forţele ruse au lansat un atac asupra oraşului Harkov şi sparg linia frontului în regiunea estică Donbas, va exista o escaladare şi o înfrângere mare şi teribilă pentru Vest”, a transmis liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jarosław Kaczyński.
De asemenea, şi liderul guvernului de la Tallinn, Kaja Kallas, trage un semnal de alarmă punctând că „începe să se simtă oboseala războiului”. „Nu trebuie să cădem în capcană. Poziţia Ucrainei se deteriorează, iar Rusia este mai agresivă ca niciodată, pentru că vrea să arate victoriile publicului intern, aşa că devine din ce în ce mai dificil”, a declarat aceasta pentru The Guardian.
*Pe câmpul de luptă
Gustav Gressel, expert în securitate în cadrul Consiliului European pentru Relaţii Externe din Berlin, a analizat situaţia din Ucraina – industria proprie de apărare a fost distrusă, stocurile sale de armament vechi au fost epuizate, deficitul de vehicule de artilerie se va transforma într-un deficit de tancuri în două sau trei luni, iar apărarea antiaeriană lipseşte. Nici în ceea ce priveşte aprovizionarea tancurilor situaţia nu este favorabilă – timpul de pregătire este mai lung.
„Dacă discutăm mereu despre criză, odată ce aceasta apare şi începem programul de livrare numai odată ce situaţia din Ucraina este urgentă, vom oferi întotdeauna ruşilor avantaj în război, iar ei îl vor folosi”, a explicat Gressel.
*Războiul economic
Al doilea teatru de război a fost economia. Regula UE a fost că în cele șase runde ale sale de sancțiuni nu va fi pus în aplicare nimic care să rănească Occidentul mai mult decât ar răni Rusia. Putin a susținut în recentul său discurs de la Sankt Petersburg că blitzkrieg-ul sancțiunilor nu a funcționat. Avertismentul Germaniei despre o contagiune în stilul Lehman Brothers pe piețele energetice l-a încurajat. Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale, a declarat că „Rusia este aproape de punctul său favorabil în comerţul cu gaze cu UE.
„Volumele sunt mici, punând presiune asupra UE, dar preţurile sunt atât de mari încât veniturile vor fi în continuare mai mult decât suficiente, mai mari decât în mulţi ani anteriori. În esenţă, reducerea ofertei, menită să reducă stocurile Europei în timpul iernii, nu afectează profiturile Gazprom”, spune Kluge.
Chiar dacă sancţiunile impuse Rusiei au avut ecou în economie – inflaţia este la 17% şi este în creştere, în timp ce producţia naţională este de aşteptat să scadă la 30% în acest an faţă de anul trecut – nu există garanţii că Moscova va fi îngenuncheată şi va renunţa la război.
*Războiul de influenţă
În ceea ce priveşte al treilea teatru de război – războiul de influență – Vestul se descurcă neașteptat de prost. „Dacă vorbiţi cu lideri din afara Europei şi NATO în acest moment, veţi realiza că percepţia lor asupra războiului este complet diferită de a noastră, spune Wolfgang Schmidt, ministrul federal german pentru Afaceri Speciale. Din această cauză, Germania a invitat la summitul G7, care începe duminică, lideri din Indonezia, India, Africa de Sud, Argentina şi Senegal, parţial, pentru a împiedica capacitatea Rusiei şi Chinei de a-şi îndeplini obiectivul. „În afara Europei noi suntem vinovaţii. Noi suntem motivul pentru care petrolul, seminţele, cerealele şi energia nu sunt pe piaţă sau supraevaluate”, a declarat Alexander Schallenberg, ministrul austriac de Externe.
O bătălie masivă este acum în desfășurare pentru a acuza Rusia că folosește foamea ca armă de război. În mare parte din cauza secetei din Kenya, Somalia și Etiopia, 16,7 milioane de oameni din Africa de Est depind deja de asistența alimentară. Numărul este probabil să crească cu 20 de milioane numai până în septembrie. Programul Alimentar Mondial a susținut că efectul undei de șoc al războiului din Ucraina ar însemna că încă 44 de milioane de oameni din întreaga lume vor fi clasificați „în insecuritate alimentară sau cu risc ridicat”.
Samantha Power, șefa USAID, a susținut săptămâna aceasta că este esențial nu doar pentru Ucraina, ci și pentru democrație să-și recapete conducerea în războiul informațional, în special în ceea ce privește problema legată de cauza pentru care alimentele ucrainene și rusești nu ajung în sudul global. Vorbind la grupul de reflecție al Consiliului pentru Relații Externe, ea a spus că este o provocare în mod inerent pentru orice guvern care suportă prețuri mari la alimente și la combustibil, dar cu atât mai mult pentru guvernele care încearcă să contracareze tendința anti-democratică. Samantha Power a evidențiat Republica Dominicană, Malawi, Moldova și Zambia.
„Ați spus că democrația dă rezultate și apoi vă treziți cu prețurile îngrășămintelor și alimentelor crescând vertiginos și, inevitabil, spuneți: „Acesta este un fenomen global, Putin a invadat Ucraina, datoria chineză nu ne face nicio favoare”. Dar orice ați spune, cetățenii se uită la liderul lor și întreabă: „A fost viața mea mai bună când aveam liderul corupt, ostil statului de drept?”, a spus Power.
Asta nu înseamnă că Putin a câștigat. S-a deteriorat iremediabil. Dar la fel de adevărat este și că Vestul ar putea condamna Ucraina la o strangulare lentă.
