<< Era ora 2 a.m. când bărbații înarmați ruși au intrat și au luat-o pe Milana Ozdoieva, în vârstă de 21 de ani. Când Sara, fiica ei în vârstă de trei ani, a încercat să o apuce de mână pe mama ei, au împins-o deoparte. Fiul Milanei, care avea 11 luni, se uita fără să înțeleagă. „Ei purtau măști și camuflaj”, mi-a spus mama Milanei. „Ne-au pus pe toți la podea sub amenințarea armei. Milana era prea îngrozită pentru a vorbi. S-a uitat doar la mine și a rostit cuvintele „mamă”. A fost ultima dată când vreunul dintre noi a văzut-o.”>>, scrie Julius Strauss în The Spectator.
<< Răpirea și uciderea ulterioară a Milanei au avut loc în Cecenia la 19 ianuarie 2004. Păcatul ei era că fusese căsătorită cu un bărbat suspectat că ar fi luptat împotriva armatei ruse. Imaginile apărute în weekend din Bucea, o fostă suburbie înstărită de la marginea de nord-vest a Kievului, au stârnit furie în Occident. Human Rights Watch a spus că a documentat mai multe cazuri care erau „ aparente crime de război”.
Charles Michel, președintele Consiliului European, s-a declarat șocat de „imaginile bântuitoare ale atrocităților”, adăugând că mai multe sancțiuni UE împotriva Rusiei sunt acum în lucru. Președintele francez Emmanuel Macron catalogat crimele ca fiind „insuportabile” și a spus că Rusia va „răspunde pentru crimele sale”.
Dar adevărul este că imaginile înfiorătoare de la Bucea ar fi putut fi de oriunde a operat armata rusă în ultimii ani. Ceea ce este scandalos pentru Occident pentru ruși e doar o procedură de operare standard. Armatele occidentale încearcă de obicei, deși uneori eșuează, să respecte standardele stabilite în Convențiile de la Geneva, care protejează civilii și prizonierii în timp de război. Însă rușii, a căror doctrină militară a fost creată din amenințarea existențială cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nu au astfel de rețineri.
„Nu cred că, după standardele lor, există ceva neobișnuit în ceea ce au făcut rușii la Bucea”, mi-a spus ieri un politician occidental care are legături de lungă durată cu Ucraina și Rusia. „Uită-te doar la Cecenia”. Neobișnuite sau nu, imaginile de la Bucea, documentate de presa internațională și de lucrătorii pentru drepturile omului, erau stridente.
Într-o imagine, un bărbat împușcat în timp ce mergea pe bicicletă. O altă imagine arată un mormânt de mică adâncime pe care o mamă l-a săpat pentru corpul fiicei sale, cu picioarele încă ieșite în afară. Mama a spus că fiica ei a fost ucisă când a ieșit în grădină pentru a vedea cum au sosit trupele. Una dintre străzile principale ale orășelului este plină de vehicule blindate rusești arse, aparent victime ale atacurilor cu drone ucrainene. Există însă și mașini civile zdrobite, unele cu cadavre încă în interior.
Pe lângă cadavrele încă la vedere, multe altele fuseseră îngropate în grabă. Tetyana, o localnică, a spus că și-a găsit soțul pe scările de la subsol. „L-am recunoscut după adidași, după pantaloni”, a spus ea. „Părea mutilat, corpul îi era rece. Fusese împușcat în cap, mutilat și torturat.” Tetyana a îngropat cadavrul pe o bucată de pământ din apropiere, cu ajutorul vecinilor. Au săpat o groapă adâncă, astfel încât câinii să nu-l mănânce, a spus ea.
Oficialii ucraineni au raportat că au găsit peste 300 de cadavre în zonă după ce Rusia și-a retras armata la sfârșitul săptămânii trecute. Cel puțin 13 aveau mâinile legate la spate, potrivit martorilor. Unul dintre morți avea brațele legate cu o panglică albă, un element de identificare pe care forțele ruse îl folosesc în luptă pentru a reduce pericolul de friendly fire. Un altul avea arsuri în jurul buzelor și al feței, semn că probabil fusese împușcat de aproape.
La distanță de strada principală, un excavator săpase un șanț și înăuntru fuseseră plasate multe cadavre. Un medic legist local, care mai târziu a fugit de la fața locului, a spus că a îngropat personal 57 de cadavre după ce morga a încetat să funcționeze. Supraviețuitorii, care au ieșit din pivnițe și subsoluri, spun că soldații ruși au început să tragă de îndată ce au ajuns în oraș. Ulterior, a fost desfășurată și o unitate de soldați ceceni, purtând uniforme negre.
În timp ce unii localnici au spus că rușii s-au comportat rezonabil în timpul ocupației lor de o lună, alții au povestit despre bătăi, viol și crimă. O bătrână a spus că a ieșit din casa ei de două ori în timpul ocupației și s-a tras asupra ei în ambele dăți.
Brutalitatea este o cusătură care străbate armata rusă chiar și pe timp de pace. Pe vremea când eram corespondent în Rusia în anii 2000, am vorbit cu mai mulți recruți din armată care au spus că unii dintre ei fuseseră bătuți atât de rău încât rămăseseră cu dizabilități pe termen lung și cu organe afectate. Potrivit unui raport occidental, într-o perioadă în care astfel de lucruri erau încă posibile, 290 de soldați ruși au murit într-un an din cauza bătăilor administrate de superiorii lor. Alte sute s-au sinucis.
O astfel de brutalitate datează din vremea țarismului și cu siguranță nu s-a schimbat în ultimul deceniu. Și, după cum a devenit clar la Bucea în acest weekend, nici tactica armatei ruse nu s-a schimbat. Până la încheierea celui de-al Doilea Război Cecen, câteva mii de civili fuseseră dați dispăruți, răpiți sau uciși de forțele de securitate ruse.
Ca răspuns la indignarea vestică, Kremlinul a declarat în acest weekend că niciun locuitor din Bucea nu a suferit violențe din partea trupelor ruse. Dar informațiile rare din interiorul Mariupol, orașul asediat de la Marea Neagră, sugerează deja că amploarea crimelor de la Bucea, oricât de teribile ar fi, s-ar putea dovedi totuși a fi o notă de subsol atunci când se va scrie istoria acestui război.>>
