Decizia Braziliei de a găzdui cea de-a 17-a reuniune anuală a forumului BRICS, la Rio de Janeiro, la începutul acestei luni — la doar opt luni după ultimul summit al grupului, care a avut loc în orașul Kazan din Rusia — pare să se fi întors împotriva sa, întrucât nici președintele chinez Xi Jinping, nici liderul rus Vladimir Putin nu au participat personal la eveniment, notează Novaia Gazeta Europa.
<< Deși absența lui Xi — prima din 2012 încoace — a fost atribuită oficial unui „conflict legat de program”, s-a considerat totuși pe scară largă că adevăratul motiv al absenței președintelui chinez a fost statutul de invitat de onoare acordat prim-ministrului indian Narendra Modi.
În schimb, inculparea lui Vladimir Putin de către Curtea Penală Internațională pentru crime de război în Ucraina a jucat aproape sigur un rol în decizia sa de a nu participa personal la eveniment, în ciuda asigurărilor oferite de președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva că Brazilia nu va pune în aplicare mandatul de arestare — în ciuda obligației legale de a face acest lucru.
Absența lui Putin a fost remarcabilă întrucât, de obicei, nu ratează nicio ocazie de a sfida „Occidentul colectiv” și de a evidenția eșecul acestuia de a izola complet Rusia de comunitatea internațională. Cu toate acestea, este evident că a considerat că o călătorie în Brazilia ar fi prea riscantă în acest moment.
Deși zborul de la Moscova la Rio de Janeiro ar fi necesitat tranzitarea spațiului aerian al mai multor state membre ale Curții Penale Internaționale, adevăratul motiv al reticenței lui Putin de a face această călătorie pare să fi fost, mai degrabă, teama de o eventuală lovitură ucraineană, în contextul unei serii de atacuri de succes și asasinate țintite desfășurate de serviciile de informații ucrainene.
Deși Moscova vede victorii tactice în opririle episodice ale ajutorului militar american către Ucraina, din timpul administrației Trump, ca și în frustrarea acesteia față de așa-zișii aliați profitori din NATO ai Americii, lipsa unei politici coerente a Occidentului privind războiul a determinat tot mai mult Kievul să acționeze pe cont propriu — așa cum au demonstrat multiplele asasinate de profil înalt care au vizat mai mulți comandanți ruși în ultimele luni.
Însă, dincolo de teama pentru propria viață sau de perspectiva unui viitor în închisoare, Putin pare ezitant și din cauza unei realități mai dure: faptul că BRICS a devenit un experiment geopolitic eșuat, în ciuda extinderii recente — prin care celor cinci membri fondatori (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) li s-au alăturat Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul și Emiratele Arabe Unite.
Extinderea grupului BRICS a făcut ca disputele deja semnificative dintre membrii săi să devină și mai pronunțate. Cea mai importantă dintre acestea este relația profund tensionată dintre China și India, cele două țări fiind implicate într-un conflict de frontieră de lungă durată în Himalaya, fără semne de rezolvare. La aceasta se adaugă tensiunile legate de adăpostul oferit de India Administrației Centrale Tibetane separatiste, precum și relațiile strânse dintre China și Pakistan — țară a cărei revendicare asupra regiunii Kashmir reprezintă de mult o sursă de frustrare pentru New Delhi.
În trecut, Putin a folosit summiturile BRICS ca platformă pentru a juca rolul de mediator între cei doi giganți asiatici, încercând să reînvie așa-numita Doctrină Primakov — o rețea de influență globală teoretizată în anii 1990 de fostul premier rus Evgheni Primakov, care ar fi trebuit să reunească Rusia, India și China ca o contragreutate la puterea SUA în epoca post-Război Rece.
De această dată, însă, Putin pare să fi acceptat că reconcilierea prăpastiei ideologice dintre Beijing și New Delhi este o cauză pierdută, având în vedere susținerea tacită a guvernului Modi pentru planurile de succesiune ale lui Dalai Lama, la care se adaugă desfășurarea de către Pakistan a avioanelor de luptă chinezești Chengdu J-10 în timpul celei mai recente confruntări cu India.
În ciuda alianței „fără limite” dintre China și Kremlin, atunci când situația devine cu adevărat critică Partidul Comunist Chinez a demonstrat că este dispus să-și abandoneze partenerul din ce în ce mai toxic. Un exemplu clar în acest sens este faptul că până la 98% dintre băncile chineze refuză acum orice tranzacție cu Rusia și au început să vândă active rusești, în urma presiunilor venite din partea Departamentului Trezoreriei al SUA, în vara anului trecut.
India, la rândul ei, începe să regândească logica acordării unui colac de salvare Rusiei într-un moment de cumpănă, asumându-și astfel riscul izolării diplomatice. Pe lângă reacția slabă a Moscovei la masacrul din Pahalgam din aprilie, duplicitatea sa în relațiile cu Islamabadul a provocat furie la New Delhi. Merită amintit că Rusia a susținut includerea Pakistanului în BRICS și și-a intensificat exporturile de energie, precum și livrările de arme către această țară, pe care a numit-o în ultimii ani „aliat natural”.
Scepticismul față de fiabilitatea Moscovei ca aliat nu se limitează însă la China și India, ci se extinde și la alți membri ai grupului BRICS. Cel mai evident exemplu este Iranul, care, în schimbul furnizării de drone avansate Shahed, piese de schimb pentru avioane și expertiză inginerească esențială pentru continuarea războiului Rusiei în Ucraina, a fost practic abandonat de Kremlin în timpul atacurilor recente ale Israelului și SUA asupra orașelor și instalațiilor sale nucleare.
Lipsa de reacție a Kremlinului când aliatul său a fost atacat a demonstrat că parteneriatul strategic cuprinzător semnat cu mare fast de ambele țări la începutul acestui an valorează cu greu hârtia pe care a fost scris. Între timp, nu au trecut neobservate în țările lumii islamice nici flagrantele operațiuni ale autorităților ruse, derulate împotriva muncitorilor proveniți din Asia Centrală după atacul terorist de anul trecut asupra Crocus City Hall din Moscova.
Deși Putin avea motive să evite, la Rio, o întâlnire față în față cu unii dintre liderii țărilor din BRICS, preferând în schimb să le adreseze mesajul de la distanță, el a subestimat grav impactul negativ al absenței sale la reuniunea anuală a ceea ce este, în esență, propriul său proiect de vanitate.
Deja confruntat cu o criză de legitimitate și cu dificultăți în a face progrese reale în atingerea obiectivului declarat de a înlocui dolarul ca monedă de referință în comerțul global, grupul BRICS pare să se confrunte cu un viitor sumbru, dacă absența celor doi lideri săi cei mai puternici este un indiciu. >>
Cum se împletește războiul dronelor cu tehnicile din jocurile video, pe frontul din Ucraina
