Unele economii latino-americane au beneficiat de pe urma războiului din Ucraina. De ce e puțin probabil ca „luxul” să fie de durată

Sursa: Pixabay

<< Când Rusia a invadat Ucraina, în februarie, nu doar ucrainenii au avut de suferit. Prețurile grâului, petrolului și altor mărfuri, pe care ambele țări le produc în cantități mari, au crescut vertiginos, provocând suferințe serioase țărilor cu lipsă de numerar, care se bazează pe importuri. Unii lideri mondiali au văzut însă partea bună. „Această criză este o oportunitate bună pentru noi”, a declarat, în martie, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro. În mod similar, luna trecută, președintele Argentinei, Alberto Fernández, a spus că țara sa este „un rezervor de ceea ce are nevoie lumea în acest moment: hrană și energie” >>, scrie The Economist

<< Economiile Americii Latine suportă într-adevăr mai bine războiul decât multe alte piețe în curs de dezvoltare. Dar gospodăriile din regiune își văd bugetele afectate de inflația produsă de război. Acest șoc vine pe lângă mai multe nenorociri recente. Și pe termen mediu, perspectivele pentru unele economiile din America Latină sunt dezastruoase.

Chiar înainte de război, 2022 a promis că va aduce foarte mult disconfort lumii aflate în curs de dezvoltare. La începutul anului, producția a rămas sub tendințele pre-pandemie în multe economii, iar datoria a rămas substanțial mai ridicată. Problemele lanțului de aprovizionare și creșterea prețurilor au strâns consumul gospodăriilor, în timp ce creșterea ratelor dobânzilor din țările bogate a scos capitalul de la cele sărace, crescând presiunea financiară asupra firmelor și guvernelor care se străduiau deja să-și acopere cheltuielile.

America Latină părea să fie printre cele mai tulburi locuri. În ianuarie, FMI a estimat că, în 2022, creșterea sa va fi cea mai scăzută dintre toate regiunile lumii. Inflația a crescut în Argentina și Brazilia. În cea mai recentă prognoză, FMI și-a redus previziunile privind creșterea economică în țările bogate în acest an cu 0,6 puncte procentuale, iar pentru economiile în curs de dezvoltare, cu un întreg punct procentual.

În acest context, America Latină s-a descurcat destul de bine în ultimele aproximativ trei luni. Prețurile grâului și petrolului au crescut cu peste 20% de la începutul războiului. Este o veste bună pentru Argentina, al treilea cel mai mare exportator de grâu din America, după Statele Unite și Canada. Prețurile ridicate ale petrolului și gazelor oferă, de asemenea, o șansă pentru exportatorii de hidrocarburi, precum Brazilia și Columbia. Deși perspectivele s-au diminuat pentru majoritatea țărilor, FMI și-a revizuit în bine previziunile de creștere anul acesta pentru Argentina, Brazilia, Peru și Columbia.

În alte părți ale lumii în curs de dezvoltare, creșterea costului alimentelor și energiei amenință să transforme o situație macroeconomică dificilă într-una cumplită. În Sri Lanka, de exemplu, epuizarea rezervelor valutare, cauzată de creșterea prețului importurilor de petrol, a forțat în aprilie guvernul să nu plătească datoria externă. În marea parte a Americii Latine, prin contrast, achizițiile externe de mărfuri scumpe au furnizat un flux constant de valută, permițând oamenilor și companiilor de acolo să importe în condiții bune. Multe dintre monedele regiunii au câștigat valoare față de dolar, în contrast puternic cu cea mai mare parte a restului lumii aflate în curs de dezvoltare.

Acest lucru le-a oferit politicienilor posibilitatea de a încerca să protejeze alegătorii de suferința cauzată de prețurile mari la alimente și energie – un lux pe care multe alte țări nu și-l pot permite. Guvernul pakistanez, de exemplu, reduce subvențiile pentru combustibil într-o încercare disperată de a evita o soartă similară cu cea din Sri Lanka. În Mexic, dimpotrivă, creșterea banilor câștigați din exporturile de petrol a contribuit la compensarea unei părți din costul crescut al subvențiilor interne pentru combustibil. Guvernele din Columbia și Chile mențin subvențiile, în timp ce în Peru guvernul a redus taxa de consum la alimente și energie. În toată America Latină, politicienii au luat măsuri în valoare de aproximativ 0,3% din PIB, în medie, pentru a încerca să protejeze gospodăriile de efectele războiului.

Nu totul este roz. Chiar și după revizuirile sale în bine, FMI se așteaptă ca America Latină să crească mai lent în acest an decât orice altă parte a lumii în curs de dezvoltare, cu excepția Europei de Est. Brazilia se va lupta probabil să crească cu peste 1% în acest an, în ciuda prețurilor ridicate ale mărfurilor. Mâncarea și energia costisitoare, deși sunt utile exportatorilor, stimulează inflația. Prețurile de consum sunt în creștere cu rate de două cifre în Chile și Brazilia și sunt cu mult peste obiectivele băncii centrale în celelalte economii mari din America Latină. Bancherii centrali au ridicat ratele dobânzilor pentru a preveni creșterea prețurilor de la schimbarea în rău a încrederii în controlul guvernelor asupra inflației – un risc semnificativ într-o regiune cu o istorie de inflație devastatoare. Dar ratele mai mari diminuează și investițiile și creșterea.

Condițiile se pot agrava și mai mult dacă inflația din economiile bogate se dovedește mai persistentă decât se aștepta, forțând băncile centrale să majoreze ratele cu mai mult decât se așteaptă piețele. În anii 1980, când Statele Unite au încercat ultima dată să înlăture o problemă serioasă a inflației, consecințele pentru America Latină au fost sumbre: un val de crize de datorii și un deceniu economic pierdut. Politica macroeconomică în America s-a îmbunătățit de atunci. Dar presiunea combinată cu șocuri multiple de astăzi a lăsat economiile vulnerabile.

Regiunea nu-și poate permite o altă criză. America Latină a suferit o scădere mai mare a PIB-ului în 2020 decât orice altă parte a lumii. Pandemia a dus la investiții pierdute, ore de școală ratate și o creștere mai slabă a productivității. Este probabil ca acest lucru să descurajeze creșterea economică în anii următori; într-adevăr, FMI consideră că, în 2024, producția din America Latină va rămâne probabil cu aproximativ 5% mai mică față de tendința pre-pandemică. Dificultățile recente s-au revărsat cel mai mult asupra săracilor.

În țările afectate de inegalități extreme, astfel de costuri distribuite inegal ar putea agrava instabilitatea politică. Alegerile din Columbia și Brazilia par sigur că vor da câștigători care sunt slab pregătiți pentru a face față provocărilor momentului. Și dacă guvernele rămân în imposibilitatea de a oferi ajutor latino-americanilor care se luptă – un lucru greu, având în vedere obstacolele care împiedică progresul global, prețurile ridicate ale mărfurilor sau nu – atunci frustrarea în regiune va crește. >>

Urmează prăbușirea Federației Ruse. Argumentele dure ale istoricului Alexander Etkind

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here