Uniunea Europeană și zona euro au intrat în recesiune tehnică. Confirmarea vine din datele publicate de institutul de statistică european, care înregistrează două trimestre de scădere consecutivă, respectiv ultimul trimestru al anului trecut și primul al acestui an.
Este, de fapt, al doilea val de recesiune, după cel de la jumătatea anului trecut, ceea ce arată o așa-numită evoluție „în W”. Adică, o scădere abruptă, urmată de o revenire puternică, dar de scurtă durată, așa cum a fost cazul cu trimestrul al treilea 2020, și continuată cu reintrarea în recesiune, scrie rfi.ro.
Desigur, toate prognozele arată că economiile europene se vor întoarce la creștere începând chiar cu trimestrul al doilea al acestui an. Relaxarea condițiilor privind combaterea epidemiei, decisă în toate statelor europene, și progresele făcute de campaniile de vaccinare sunt argumentele pe care se bazează creșterea economică de anul acesta.
Deci, dacă pandemia nu va avea o rată de creștere neașteptată este foarte probabil ca recesiunea din trimestrele IV 2020 și primul din 2021 să fie ultima de anul acesta.
Trebuie remarcat că evoluția economiilor din zona euro în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul anterior a fost relativ diferită. În sensul că, Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o scădere semnificativă, cu 1,7%, spre deosebire de Franța care rămâne deasupra liniei de plutire, cu o creștere cu 0,4%.
Este prea devreme să avem o explicație pentru diferența care există între cele mai mari economii europene, cu atât mai mult cu cât, în ultimă instanță, pachetele de susținere și, respectiv, măsurile luate împotriva răspândirii virusului au fost, în esență, asemănătoare.
În altă ordine de idei, recent, statistica europeană a publicat „tabloul de bord” al anului 2020 în ceea ce privește datele bugetare și cele ale datoriei publice pentru fiecare stat membru. Ca de obicei, informațiile oferă posibilitatea câtorva observații legate de evoluția economiilor europene, într-un context dificil, așa cum a fost cel de anul trecut.
La nivelul Uniunii Europene, valoarea produsului intern brut a pierdut, anul trecut, în termeni nominali, aproximativ 660 miliarde euro. Deficitul bugetar a crescut puternic, de la 0,5% din PIB, în anul precedent, la 6,9% din PIB, anul trecut. Trebuie remarcat că efortul început de statele membre, după criza din anul 2008, pentru reducerea deficitului bugetar, a fost spulberat anul trecut. De asemenea, datoria publică la nivelul Uniunii Europene a crescut de la 77% la 90% din PIB. Un capitol la care, din nou, s-au pierdut câțiva ani.
În ceea ce privește indicatorii de venituri și cheltuieli bugetare ca proporție în PIB, statele europene au reușit să păstreze veniturile la un nivel egal cu anii anteriori, 46%. Dar, trebuie menționat, în condițiile în care economia a scăzut, veniturile bugetare au fost mai mici în valoare nominală. Cheltuielile, în schimb, au crescut mult, de la 46% la 53%, însă evoluția era previzibilă dacă avem în vedere programele de sprijin derulate de toate economiile europene.
Cifrele României rămân modeste. 33% din PIB la venituri, în ușoară creștere față de anul precedent și 42% la cheltuieli, mai mult decât în anul 2019. Economia românească rămâne la aceste capitole cu cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană exceptând Irlanda, care este, însă, un caz special în ceea ce privește fiscalitatea.
Campioana la nivel european rămâne Franța cu procentaje incredibile pentru România, respectiv 52% la venituri și 62% din PIB la cheltuieli.
Surprinde performanța Greciei, de exemplu, care a reușit să ducă la nivel european atât veniturile și cheltuielile bugetare, adică la 51% și respectiv 60% din PIB.
În concluzie, România nu a reușit să mărească ponderea veniturilor bugetare, iar creșterea cheltuielilor și a deficitului sunt în nota evoluției europene.
