<< Când porturile din Odesa au fost închise din cauza amenințărilor navale, la începutul războiului, fermierii nu au mai putut să-și expedieze produsele. „Primeam telefoane de la Milano, plângeau, spunându-ne că nu au ingrediente pentru pastele lor”, își amintește Alla Stoianova, un oficial local. Deoarece porturile din regiune reprezintă principala rută de export pentru Ucraina – al doilea cel mai mare exportator de cereale din lume și al treilea cel mai mare exportator de uleiuri vegetale – prețurile la alimente, la nivel mondial, au crescut vertiginos >>, notează The Economist.
<< Blocada a fost însă cea mai dureroasă pentru ucraineni. Invazia declanșată de Rusia a dat economiei țării o lovitură sălbatică. Câmpurile care anul trecut au produs o cincime din PIB, acum sunt teren de luptă. Potrivit Școlii de Economie din Kiev, bombardamentele au cauzat firmelor pagube în valoare de 10 miliarde de dolari. Lucrătorii s-au dus să lupte ori au fugit pentru a fi în siguranță. Din cele 6,2 milioane de persoane strămutate în interiorul țării, o treime sunt șomeri. FMI consideră că în acest an PIB-ul va scădea cu 35%.
Cu toate acestea, încet și sumbru, economia țării s-a adaptat la război și pare să crească din nou. Luați cazul porturilor Odesei. Funcționează la o capacitate mai mică decât cea normală, dar funcționează. Un muncitor spune că este chemat în două sau trei schimburi pe săptămână. De pe promenadele impunătorului parc din Odesa, printre falnicele macarale galbene, pot fi văzute mărfuri plutind.
Un acord privind cerealele, negociat în iulie sub auspiciile ONU, permite Ucrainei să exporte produse agricole; de atunci, au plecat cel puțin 7,8 milioane de tone. Țara se așteaptă la o recoltă de 65-70 de milioane de tone în acest an, în scădere cu o treime față de nivelurile de dinainte de război, dar un total sănătos, având în vedere circumstanțele. Cultura ar trebui să fie suficient de profitabilă pentru a permite însămânțarea pentru noul sezon. Deoarece alimentele pot pleca pe nave, pentru exportul de metale este pusă la dispoziție capacitatea feroviară.
Succesul Ucrainei pe câmpul de luptă a făcut și el diferența. În august, în Ucraina au intrat la fel de mulți oameni din UE precum au intrat și în sens invers. În septembrie, ponderea firmelor care lucrează la mai mult de jumătate din capacitate a ajuns la aproximativ 80%, în creștere de la 58%, cât fusese în mai. Acest lucru reflectă atât securitatea în creștere, cât și sprijinul oficial. Un program guvernamental a ajutat 745 de afaceri să se mute în zone mai sigure ale țării.
Între timp, politici experimentate au ajutat țara să evite o criză financiară. Când a început războiul, deficitul bugetar al guvernului a crescut la 5 miliarde de dolari pe lună (față de așteptările de dinainte de război, de 600 de milioane de dolari). În ciuda eforturilor băncii centrale, în iulie nu a avut de ales decât să devalorizeze moneda. O altă devalorizare pare acum probabilă, având în vedere decalajul dintre cursul de schimb în numerar și cel oficial, spune Olha Pindiuk, de la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, un think-tank.
Cu toate acestea, asemenea probleme s-au dovedit a fi navigabile. Băncile au intrat în război bine capitalizate, datorită consolidării și curățării făcute după acapararea de teritorii, operată de Rusia în 2014. Abilitățile digitale perfecționate în pandemia covid-19 le-au ținut porțile deschise. Independența băncii centrale, stabilită prin reformele post-2014, a contribuit la prevenirea panicii. „Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil în urmă cu opt ani”, susține Natalie Jaresko, ministru de finanțe în 2014-2016.
Donatorii internaționali au intervenit cu banii foarte necesari. La început, ofertele au fost suficiente pentru a menține guvernul pe linia de plutire. Dar, pe măsură ce războiul s-a prelungit, necesitatea unor angajamente mai mari a devenit mai clară. America a trimis 8,5 miliarde de dolari și va adăuga în curând alte 4,5 miliarde de dolari. Uniunea Europeană și statele sale membre au promis o sumă similară, dar nu au reușit să plătească. În septembrie, după un îndelung înainte-înapoi, au fost de acord să trimită împrumuturi de 5 miliarde de euro. Poate deloc surprinzător, răbdarea Washingtonului cu Europa se epuizează.
La fel și a Kievului. Guvernul consideră că va avea un deficit bugetar de 38 de miliarde de dolari anul viitor, echivalentul a 19% din PIB-ul de dinainte de război. De asemenea, Ucraina are nevoie de aproximativ 17 miliarde de dolari pentru a reconstrui infrastructura critică și locuințe pentru cei ce se întorc. Banii veniți la timp sunt mai importanți decât forma în care vin. „Dar, desigur, contează foarte mult dacă este vorba de împrumuturi sau granturi atunci când ne gândim la eventuala revenire a Ucrainei pe piețe”, notează Kostiantin Kucerenko, de la Dragon Capital, o firmă de investiții din Kiev.
Administrația Biden intenționează să trimită 1,5 miliarde de dolari pe lună sub formă de granturi, anul viitor și speră că UE va face la fel. Comisia UE lucrează la o propunere, dar bugetul acesteia a fost deja alocat. Se preconizează că tocmeala între statele membre va continua pentru ceva timp.
Nevoile exacte ale Ucrainei vor depinde parțial de soarta tranzacționării cerealelor. Acordul expiră pe 19 noiembrie. Kremlinul se plânge că exporturile sale de îngrășăminte sunt împiedicate de sancțiunile occidentale și dorește ca Ucraina să redeschidă o conductă de amoniac din Rusia până la portul Yujne, aflat la 20 km nord-est de Odesa. Oficialii locali se tem că astfel de cereri constituie un pretext pentru anularea acordului.
Guvernul Ucrainei are și el un rol de jucat. Cheltuielile sale trebuie să fie mai bine direcționate, susține un raport recent al Centre for Economic Policy Research (CEPR). Unele măsuri, cum ar fi plafonarea prețurilor la gaz și termoficare, introduse în iulie, sunt risipitoare. Ajutorul pentru persoanele strămutate ia forma unui venit de bază, care se adresează tuturor, indiferent de nevoie.
Raportul CEPR recomandă copierea manualului Americii din cel de-al doilea război mondial. În timpul conflictului, numărul gospodăriilor americane care plăteau impozit pe venit a crescut de zece ori, iar impozitul federal s-a dublat. Sistemul de impozitare forfetară al Ucrainei, conceput pentru a face țara un loc atractiv pentru investiții în vremuri normale, nu este potrivit pentru a susține o economie de război. Economia țării este acum în creștere, dar perspectivele ei rămân incerte. Va fi nevoie de sprijin suplimentar. Dacă miniștrii ucraineni ar lua niște decizii mai dure, europenii ce-și țin pumnii strânși ar avea o scuză mai puțin ca să nu plătească. >>
