Problemele create de Federația Rusă în regiune, calitatea României de membru al Uniunii Europene și unele similitudini de nișă între cele două țări fac din România un magnet pentru Ucraina, cel puțin din perspectivă agricolă.
Potrivit prorectorului Universității Agricole și Economice de Stat din Herson, Olexsandr Avercev, instituția pe care o conduce (cu aproximativ 5.000 de studenți înscriși) este deosebit de interesată de parteneriate cu universitățile de profil românești.
„Universitatea națională agricolă Herson își propune să coopereze cu universitățile românești, deoarece Ucraina și România au în mod tradițional probleme similare în agricultură. Și anume, amândoi cultivăm specii similare, cum ar fi meiul, hrișca, acvaculturile, strugurii, fructele de pădure. Precum și problemele legate de irigații.
Universitățile sunt interesate nu numai de cercetarea științifică comună, ci și de schimburile academice atât pentru studenți, cât și pentru profesori. Studenții noștri își propun să obțină a doua diplomă în România, fiind recunoscută în Uniunea Europeană. Principalele obiective pe care le vizăm sunt agricultura, horticultura și viticultura, dar nu numai. Acum avem 17 specializări economice în universitatea noastră, de la servicii de ospitalitate și până la managementul public.
De asemenea, creșterea oilor este o sferă foarte de interes pentru noi și care se dezvoltă și în România. Din păcate, în Ucraina a fost distrusă și abia acum este revitalizată. De asemenea, oamenii noștri de știință vor să continue cercetări anterioare care ar aduce beneficii atât Ucrainei, cât și României”, a declarat, luni, prof. Avercev, pentru Universul.net.
Context
După ce Rusia a anexat Crimeea, din problema geopolitică pusă de schimbarea-surpriză a unei frontiere din Europa postbelică au apărut și altele – sectoriale.
În paralel cu relevanța militară și geografică strategică a Ucrainei pentru Imperiul Rus, pentru URSS și pentru succesorul său, Federația Rusă, a defilat constant importanța sa agricolă în complicata relație cu Moscova.
Potrivit prorectorului Universității Agricole și Economice de Stat din Herson, Olexsandr Avercev, Ucraina obișnuia să cultive 68.000 de hectare cu orez, dintre care 30.000 în Crimeea.
Anexarea peninsulei la Federația Rusă a declanșat un lanț de decizii ale Kievului, care au culminat cu închiderea, la propriu, a „robinetului” de apă destinată irigării câmpurilor crimeene.
Prin urmare, arată oficialul consultat de Universul.net, Federația Rusă a căutat alternative. Cultivarea bumbacului a fost unul dintre refugiile specialiștilor de la Moscova, dar lipsa apei în cantități suficiente rămâne de actualitate.
Și, așa cum rușii nu au cu ce iriga câmpurile de orez și bumbac, după anexarea Crimeei nici universitatea prof. Avercev nu găsește ușor drumul înapoi spre normalitate.
Anterior lui martie 2014, peninsula fusese și matcă a cercetării în domeniul agricol, astfel că absolvenții de profil din Herson, profesorii și cercetătorii s-au trezit fără o felie importantă din obiectul muncii.
Pe scurt, mesajul prorectorului Olexsandr Avercev, reiterat și la discuția mai largă cu un grup de jurnaliști români aflați la Herson, sună astfel: înainte de anexarea Crimeei, universitatea avea acolo activități de cercetare. Acum, așteaptă o cooperare solidă cu România.
