Președinta Namibiei, Netumbo Nandi-Ndaitwah (foto), a reiterat miercuri cererea de reparații din partea Germaniei pentru genocidul comis împotriva populațiilor herero și nama, transmite AFP, citată de Agerpres.
Mii de herero și nama au fost masacrați de trupele coloniale germane între 1904 și 1908, în ceea ce este considerat de mulți istorici a fi primul genocid din secolul al XX-lea.
‘Ar trebui să găsim o anumită reconfortare în recunoașterea de către guvernul german a unui genocid comis de trupele sale coloniale împotriva popoarelor pământului nostru’, a declarat președinta namibiană, cu ocazia primei comemorări oficiale a victimelor, desfășurată în grădinile parlamentului de la Windhoek.
Germania a sfârșit prin a recunoaște în 2021 că masacrele au constituit un genocid. În jur de 60.000 de herero (80% din populația herero de atunci, potrivit unor istorici) și 10.000 de nama au fost uciși cu armele sau în lagăre de concentrare.
Chiar dacă Berlinul a prezentat scuze, încă nu există un acord ‘asupra reparațiilor în discuțiile cu guvernul german, inițiate în 2013’, a adăugat președinta Namibiei.
‘Trebuie să rămânem determinați, ca națiune, să mergem până la capăt’, a adăugat ea.
Guvernul german a promis peste un miliard de euro ca ajutor de dezvoltare pe 30 de ani pentru descendenții celor două etnii, precizând că acesta nu poate fi considerat plata unor reparații. Namibia, țară cu 3 milioane de locuitori, a respins oferta.
La ceremonia de miercuri au asistat 1.000 de persoane, printre care și ambasadorul Germaniei. În memoria victimelor s-au ținut discursuri, au fost aprinse lumânări și a fost păstrat un minut de tăcere.
Cranii și rămășițe umane transportate în Europa în epocă, pentru experiențe pseudo-științifice cu tentă rasială, au fost restituite de Germania Namibiei în 2011 și 2018.
Data de 28 mai a fost desemnată anul trecut drept Zi de comemorare a genocidului pentru că, la 28 mai 1907, autoritățile germane de atunci au ordonat închiderea lagărelor de concentrare în urma criticilor internaționale.
