Opera din Paris a cunoscut o multitudine de greve în aceste ultime decenii, dar traversează unul dintre cele mai grave blocaje din istoria recentă: trei săptămâni de paralizie din cauza protestelor faţă de proiectul de reformă a pensiilor, 63 de spectacole anulate şi peste 12 milioane de euro pierderi, scrie AFP, preluată de News.ro.
„În ultimii 30 de ani, este vorba despre cea mai lungă grevă şi cele mai mari pierderi” din cauza acestei greve, au afirmat reprezentanţii instituţiei care datează de 350 de ani.
În lumea culturală, mişcarea socială lansată în ţară la 5 decembrie contra proiectului de reformă a pensiilor, afectează doar Opera şi Comedia Franceză.
În comparaţie, greva din 2007 faţă de o primă reformă a „regimurilor speciale” a provocat anularea a 17 spectacole şi pierderi de 3,2 milioane de euro.
Balerinii de la Operă, singurii care ies la pensie la vârsta de 42 de ani, apără acest regim care datează din vremea regelui Louis XIV (1638-1715). Ei au refuzat recent o propunere potrivit căreia reforma ar intra în vigoare pentru balerinii angajaţi după 1 ianuarie 2022.
Stagiunea va fi reluată din 11 ianuarie şi ministerul Culturii a afirmat pentru AFP că „discuţiile cu managementul şi reprezentanţii personalului vor continu”.
În culise şi în studiouri, pregătirile pentru viitoarele opere par a se desfăşura normal: baritonul francez Florian Sempey a scris pe Twitter că este „fericit” să revină în „Bărbierul din Sevilla, prima operă pe afiş; balerinul Hugo Marchand a publicat pe Instagram un videoclip în care îşi repetă rolul din baletul „Giselle”.
Numeroasele spectacole anulate au dus la o „importantă diminuare a fondurilor”, potrivit instituţiei.
„Acest lucru va afecta investiţiile pentru stagiunile următoare, în special pentru lucrările prevăzute. Vor fi repercusiuni financiare privind funcţionarea şi bugetele”, precizează instituţia, care a sărbătorit anul trecut 350 de ani.
Dacă grevele tehnicienilor de la Operă au loc în mod obişnuit din anii ’70, cea a balerinilor este inedită, la fel şi prezenţa dansatorilor în stradă.
Unele greve rămân memorabile, precum cea din 1998, declanşată, în ultimul moment, de cor, înaintea unei reprezentaţii cu „Traviata”. Conducerea a decis anularea spectacolului din acea seară, în faţa protestelor publicului deja instalat în sală.
Potrivit fostului director, „trebuie avut în vedere un sistem care poate să ajuta formarea şi pensionarea în aşa fel încât să asigure balerinilor un venit după ce părăsesc Opera, pentru că mulţi dintre ei se află în mare dificultate”.
Statul contribuie cu jumătate din finanţarea fondului de pensii pentru Operă (14 milioane de euro pe an, pentru aproape 1.900 de cotizanţi).
