Doi dintre principalii colaboratori ai preşedintelui Joe Biden au cerut marţi senatorilor americani să acorde miliarde de dolari în plus Israelului, în cadrul unei audieri în Congres, care a fost întreruptă în repetate rânduri de protestatari care au denunţat oficialii americani pentru susţinerea a ceea ce au numit „genocidul” împotriva palestinienilor din Gaza, relatează Reuters şi CNN.
Secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării Lloyd Austin au fost audiaţi marţi de Comisia pentru finanţe a Senatului în legătură cu cererea preşedintelui Joe Biden de 106 miliarde de dolari pentru a finanţa planuri ambiţioase pentru Ucraina, Israel şi securitatea frontierelor americane, relatează News.ro.
Argumentând că sprijinirea partenerilor americani este vitală pentru securitatea naţională, Biden a solicitat 61,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, aproximativ jumătate din această sumă urmând să fie cheltuită în Statele Unite pentru a reface stocurile de arme epuizate de sprijinul acordat anterior Kievului. De asemenea, Biden a cerut 14,3 miliarde de dolari pentru Israel, 9 miliarde de dolari pentru ajutor umanitar – inclusiv pentru Israel şi Gaza -, 13,6 miliarde de dolari pentru securitatea frontierelor americane, iar 4 miliarde de dolari pentru asistenţă militară şi finanţare guvernamentală pentru a contracara eforturile regionale ale Chinei în Asia.
Când a început audierea, un şir de protestatari anti-război şi-au ridicat în sus mâinile vopsite de roşu. La câteva minute după ce a luat cuvântul, Antony Blinken a fost întrerupt de un bărbat care striga „încetaţi focul acum” şi „salvaţi copiii din Gaza”. Ulterior, alţi patru protestatari solitari şi un alt grup de protestatari l-au întrerupt pe Blinken, strigând: „Din Palestina până în Mexic, toate zidurile trebuie să dispară!” şi „Lăsaţi Gaza să trăiască!”.
Ulterior, poliţia Capitoliului i-a scos din sală pe cei care făceau scandal, după ce protestatarii au întrerupt audierile în mod repetat şi au strigat sloganuri precum „Încetaţi focul acum!”. „Protejaţi copiii din Gaza!” şi „Nu mai finanţaţi genocidul”.
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken nu le-a răspuns protestatarilor, dar când a fost întrebat mai târziu despre posibilitatea unei încetări a focului, a spus că acest lucru nu ar face decât să ajute Hamasul să se regrupeze. O pauză, totuşi, din motive umanitare poate fi luată în considerare, a explicat şeful Departamentului de Stat. „Credem că trebuie să luăm în considerare lucruri precum pauzele umanitare pentru a ne asigura că asistenţa poate ajunge la cei care au nevoie şi că oamenii pot fi protejaţi şi pot ieşi din calea pericolului”, a declarat Blinken.
Trupele americane din Irak şi Siria au fost atacate de cel puţin 20 de ori de la 17 octombrie de către grupuri susţinute de Iran, ceea ce a declanşat atacuri aeriene americane săptămâna trecută împotriva a două depozite de arme din Siria. Dar aceste atacuri, care trebuiau să descurajeze alte atacuri, nu au reuşit să facă acest lucru, existând aproape zilnic încercări de a lovi forţele americane din ambele ţări. Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, le-a spus senatorilor că, dacă astfel de atacuri nu vor înceta, Statele Unite „vor răspunde”.
BLINKEN: SUNT LEGĂTURI CLARE ÎNTRE CONFLICTELE DIN ORIENTUL MIJLOCIU ŞI UCRAINA
Blinken a declarat că sprijinul SUA pentru Ucraina a făcut ca invazia Rusiei în Ucraina să fie „o debandadă strategică” şi a subliniat importanţa atât a asistenţei de securitate pentru Israel, cât şi a ajutorului umanitar pentru palestinienii din Gaza. „Fără un ajutor umanitar rapid şi susţinut, este mult mai probabil ca acest conflict să se extindă, suferinţa va creşte, iar Hamas şi sponsorii săi vor beneficia de pe urma faptului că se vor prezenta ca salvatori ai disperării pe care chiar ei au creat-o”, a explicat Blinken.
Secretarul de stat american a subliniat că există „legături clare” între conflictele din Orientul Mijlociu şi Ucraina. În prezentarea argumentelor pentru o finanţare suplimentară de miliarde de dolari pentru a sprijini Israelul şi Ucraina, Blinken a susţinut că „a permite Rusiei să prevaleze cu sprijinul Iranului va încuraja atât Moscova, cât şi Teheranul”.
„De când am tăiat mijloacele tradiţionale ale Rusiei de a-şi aproviziona armata, aceasta se îndreaptă din ce în ce mai mult către Iran pentru asistenţă. În schimb, Moscova a furnizat Iranului tehnologie militară din ce în ce mai avansată, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Israelului”, a arătat el.
De altfel, Blinken a subliniat importanţa unui pachet comun de ajutor pentru Israel şi pentru Ucraina, astfel încât Rusia şi China să vadă că SUA nu „se joacă” atunci când este vorba despre răspunsul la crizele globale.
„Dacă începem să desprindem bucăţi din acest pachet, ei vor vedea asta, vor înţelege că noi jucăm „whack-a-mole” în timp ce ei cooperează din ce în ce mai mult şi reprezintă o ameninţare tot mai mare la adresa securităţii noastre, precum şi a aliaţilor şi partenerilor”, a spus el.
Pe de altă parte, înaltul diplomat american a declarat că atât preşedintele, cât şi el personal a subliniat în conversaţiile cu guvernul israelian necesitatea ca Israelul să opereze conform legilor războiului şi în conformitate cu dreptul umanitar internaţional şi să ia toate măsurile posibile pentru a evita victimele civile.
El a spus că finanţarea suplimentară va permite SUA să abordeze „nevoile umanitare grave create de autocraţi şi terorişti”.
„Alimentele, apa, medicamentele şi alte tipuri de asistenţă umanitară esenţială pentru civili trebuie să poată intra în Gaza. Civilii trebuie să poată sta departe de pericol – o sarcină cu atât mai dificilă cu cât Hamas îi foloseşte pe civili ca scuturi umane. Iar pauzele umanitare trebuie să fie luate în considerare”, a reiterat el. „Asistenţa umanitară este, de asemenea, vitală pentru securitatea Israelului. Acordarea de ajutor imediat şi protecţia civililor palestinieni în conflict este o bază necesară pentru a găsi parteneri în Gaza care au o viziune diferită pentru viitor decât a Hamas – şi care sunt dispuşi să ajute la realizarea acesteia”, a arătat Blinken.
Blinken şi alţi lideri americani şi europeni nu au cerut însă o încetare a focului în Gaza, făcând în schimb apel la „pauze” umanitare pentru a primi ajutorul de care este nevoie disperată.
Blinken a declarat că aproximativ 400 de cetăţeni americani şi membri ai familiilor lor – aproximativ 1.000 de persoane – sunt blocaţi în Gaza şi ar dori să iasă. El a mai spus că departamentul lucrează la această problemă, dar că nu a găsit încă o modalitate de a-i ajuta să plece.
REPUBLICANII SUNT DIVIZAŢI, IAR CALEA DE FINANŢARE ESTE NESIGURĂ
Congresul a aprobat deja 113 miliarde de dolari pentru Ucraina de la invazia Rusiei în februarie 2022. Casa Albă a declarat că dispune de fonduri de mai puţin de 5,5 miliarde de dolari pentru a continua transferul de arme din stocurile americane către forţele ucrainene care luptă împotriva Rusiei.
În aceste condiţii, calea de urmat pentru ultimul plan de finanţare al lui Biden pare incertă. Democraţii susţin în mod solid strategia lui Biden de a combina ajutorul pentru Ucraina cu sprijinul pentru Israel, la fel ca şi mulţi republicani atât din Senat, cât şi din Camera Reprezentanţilor. „Trebuie să abordăm toate aceste priorităţi ca parte a unui singur pachet – pentru că realitatea este că toate aceste probleme sunt legate între ele şi toate sunt urgente”, a declarat Patty Murray, preşedinta Comisiei pentru finanţe din Senat.
Senatoarea Susan Collins, cea mai importantă republicană din comisie, a declarat că va judeca cererea de finanţare în funcţie de faptul dacă aceasta face Statele Unite mai sigure.
Însă republicanii care conduc Camera Reprezentanţilor se opun combinării celor două finanţări. Lor li s-au alăturat şi unii membri ai partidului din Senat.
Sondajele de opinie arată că sprijinul public pentru ajutorul acordat Ucrainei este în scădere, iar mulţi republicani, în special cei mai apropiaţi de fostul preşedinte Donald Trump, s-au pronunţat împotriva acestuia.
În condiţiile în care cheltuielile federale sunt alimentate de o datorie de 31.400 de miliarde de dolari, ei se întreabă dacă Washingtonul ar trebui să mai finanţeze războiul Ucrainei cu Rusia în loc să sprijine Israelul sau să stimuleze eforturile de a riposta împotriva unei Chine tot mai asertive.
Mike Johnson, proaspăt ales preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, a votat în trecut împotriva asistenţei pentru Kiev. Luni, el a introdus un proiect de lege pentru a oferi un ajutor de 14,3 miliarde de dolari Israelului prin reducerea finanţării Serviciului de venituri interne, pregătind o confruntare cu democraţii.
