VIDEO | Simpozionul ONU pe tema răpirilor orchestrate de Coreea de Nord. Fratele româncei Doina Bumbea, invitat să vorbească

Sursa: Facebook

Guvernele Australiei, Japoniei şi Statelor Unite ale Americii, dar şi Uniunea Europeană  găzduiesc, marţi, simpozionul online ONU privind problema răpirilor pe tema răpirilor de cetăţeni străini, orchestrate de Coreea de Nord.

Pe lângă oficiali la eveniment au fost invitaţi să vorbească şi membri ai familiilor victimelor, inclusiv românul Gabriel Bumbea, fratele Doinei Bumbea, femeia răpită în 1978 şi care a murit în Coreea de Nord, după mai bine de un deceniu şi jumătate de captivitate. (Evenimentul poate fi urmărit LIVE şi înregistrat în link-ul de mai jos).

Cei doi fii ai Doinei Bumbea şi nepoţi ai lui Gabriel Bumbea trăiesc, în prezent, la Phenian, locul în care s-au născut. „Îmi doresc ca nepoţii mei, Ricardo şi Gabriel, să ştie că au avut o mamă de un imens talent artistic”, a declarat Gabriel Bumbea, care locuieşte în Marea Britanie. Acesta şi-a exprimat totodată amărăciunea faţă de modul în care cazul surorii sale a fost tratat de autorităţile de la Bucureşti, în condiţiile în care acestea le fusese de multă vreme cunoscută situaţia respectivă.

Context. Cazul tragic al româncei Doina Bumbea

Diferendul dintre Japonia și Coreea de Nord nu se limitează însă la amenințarea nucleară. De câteva decenii, Tokio duce o luptă sisifică pentru elucidarea, în unele cazuri, și salvarea, în multe altele, a cetățenilor niponi răpiți de nord-coreeni în virtutea unui program al spionajului de la Phenian care frizează scenariile hollywoodiene. E vorba de oameni ridicați de pe stradă și transportați pe mare, pentru a fi exploatați în Coreea de Nord, fără șansa de a fi eliberați vreodată.

Pe câțiva, Tokio i-a extras în urma unor negocieri dificile, care au culminat, la începutul anilor 2000, cu întâlniri la nivel de premier nipon și lider suprem nord-coreean (era perioada lui Kim Kong-îl, tatăl actualului președinte).
Povestea a înghețat între timp, în ciuda eforturilor concertate ale diplomației japoneze de a tine subiectul sus pe agenda internațională.

Sursa: Facebook

Hitomi Soga este unul dintre cetățenii niponi readuși acasă de guvernul japonez, după aproape 20 de ani de captivitate în Coreea de Nord.

Acolo fusese căsătorită forțat cu un fost militar american, Charles Jenkins, și el luat în captivitate. Povestea lor, pe larg, am descris-o la vremea respectivă.

Din perspectiva României, subiectul rămâne unul de actualitate, deși la București nu s-a bucurat de atenția oficială de care a beneficiat în cercurile puterii de la Tokio.

Charles Jenkins și Hitomi Soga au fost, în timpul detenției lor nord-coreene, prietenii româncei Doina Bumbea. Povestea tragică a tinerei ajunsă la Phenian în 1978, reținută acolo pentru totdeauna, unde a și decedat, în 1994, o puteți afla – AICI.

Cazul a fost abordat de București și Tokio, în perioada în care au curs dezvăluirile despre istoria Doinei Bumbea, dar între timp la București s-a instalat o anumită doză de resemnare.

Potrivit informațiilor disponibile, Doina Bumbea a lăsat în urma ei doi fii, azi trecuți de 30 de ani. Locuiesc în Coreea de Nord și au fost rodul mariajului forțat. Fratele ei, Gabriel Bumbea, a făcut eforturi majore pentru a sensibiliza opinia publică și autoritățile în speța surorii lui.

În 2007, a fost primit de premierul de atunci și de acum al Japoniei, Shinzo Abe, pentru a discuta subiectul. Detalii – AICI

Eforturile autorităților nipone, pe dosarul răpirilor orchestrate de Coreea de Nord, continuă și azi.

Potrivit unui oficial de la Tokio, partea japoneză ridică acest subiect aproape în fiecare întâlnire oficială, dar nu are indicii că situația Doinei Bumbea ar fi fost discutată foarte recent.

Un comunicat al Ministerului de Externe al Japoniei, din octombrie 2019, face referire la întâlnirea de 10 minute dintre premierul Shinzo Abe și președintele Klaus Iohannis, în marja ceremoniei de întronare a Împăratului Naruhito al Japoniei. În comunicat, se arată că prim-ministrul Abe a solicitat cooperarea României în dosarul răpirilor, iar președintele Iohannis și-a arătat sprijinul pentru poziția Japoniei.

Pandemia şi performanţa politică

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here