VIDEO | SUA au răspuns, în scris, Rusiei. Blinken: Cererile ca NATO să retragă trupele şi armele din Europa de Est nu au nicio şansă

Sursa: Flickr

Statele Unite au trimis miercuri răspunsul scris la cererile ample de securitate ale Rusiei, un pas cheie într-un proces diplomatic fragil, în condiţiile în care Rusia a organizat noi exerciţii militare pe uscat şi pe mare în apropierea Ucrainei, transmite Reuters, citata de News.ro.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că răspunsul SUA a fost transmis personal de ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan.

Washingtonul a precizat că cererile Rusiei ca NATO să retragă trupele şi armele din Europa de Est şi să împiedice Ucraina să adere vreodată la alianţă nu au nicio şansă.

SUA sunt însă gata să discute alte subiecte, cum ar fi controlul armelor şi măsurile de consolidare a încrederii.

Secretarul de stat Antony Blinken (foto) a afirmat că răspunsul SUA către Rusia „stabileşte o cale diplomatică serioasă în cazul în care Rusia ar alege-o”, spunând că se aşteaptă să aibă o discuţie ulterioară cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. „Documentul pe care l-am transmis include preocupările Statelor Unite şi ale aliaţilor şi partenerilor noştri cu privire la acţiunile Rusiei care subminează securitatea, o evaluare principială şi pragmatică a preocupărilor pe care Rusia le-a exprimat şi propriile noastre propuneri pentru zonele în care am putea găsi un teren comun”, a spus Blinken.

Blinken a refuzat să detalieze ce conţine răspunsul transmis Moscovei, dar el a spus că SUA a reiterat ccă vor susţine „politica uşilor deschise” a NATO, respingând cererile Moscovei ca Alianţa Nord-atlantică să nu integreze Ucraina. „Nu va exista nicio schimbare”, a spus Blinken despre sprijinul SUA şi NATO pentru politica alianţei cu uşile deschise. „Există principii de bază pe care ne angajăm să le susţinem şi să le apărăm, inclusiv suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi dreptul statelor de a-şi alege propriile aranjamente şi alianţe de securitate. Documentul a fost trimis, mingea e în terenul lor”, a adăugat el.

Dacă Rusia este pregătită să accepte această agendă limitată va determina următoarea fază a crizei în care Moscova a desfăşurat aproximativ 100.000 de soldaţi lângă graniţa cu Ucraina, neagând în acelaşi timp planurile de a invada.

La Paris, discuţiile între patru ţări cu privire la încheierea unui conflict separatist din estul Ucrainei, parte a unei crize mai ample dintre Moscova şi Kiev, care a crescut riscul unui război la scară largă, au durat mai mult decât era anticipat.

Moscova a avertizat miercuri, mai devreme, că impunerea de sancţiuni împotriva preşedintelui Vladimir Putin personal nu l-ar afecta, ci ”ar fi distructivă din punct de vedere politic”, după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că va lua în considerare o astfel de măsură dacă Rusia va invada Ucraina.

Biden a declarat marţi că sancţiunile personale împotriva lui Putin, deşi un pas rar, ar putea fi luate în considerare ca parte a unor eforturi concertate ale Washingtonului şi ale aliaţilor săi de a convinge Moscova că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei ar aduce costuri rapide şi masive.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că parlamentarii americani care discută despre sancţiunile personale împotriva liderilor de vârf ai Rusiei nu cunosc faptul că li se interzice legal să deţină active, proprietăţi şi conturi bancare în străinătate.

Sancţiunile individuale împotriva lui Putin ”nu ar fi dureroase ci distructive din punct de vedere politic”, a spus Peskov, care a afirmat anterior că ar echivala cu o ruptură a relaţiilor diplomatice.

Precizările secretarului genaral al NATO

NATO „întinde din nou mâna” Rusiei pentru dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de  permite aderarea de noi membri şi „se pregăteşte pentru ce e mai rău”, a declarat Stoltenberg.

„Propunerile scrise ale celor 30 de aliaţi NATO transmise Rusiei în această seară acoperă o gamă largă de chestiuni (…) Întindem din nou mâna Rusiei pentru a încerca să continuăm calea dialogului, dar suntem pregătiţi şi pentru ce e mai rău”, a spus Stoltenberg.

Stoltenberg a mai spus că Rusia ar trebui să-şi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi Moldova, unde sunt desfăşurate fără acordul acestor ţări, iar toate părţile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluţionare a conflictelor.

„În toate eforturile noastre, continuăm să ne coordonăm îndeaproape cu Ucraina, precum şi cu alţi parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia şi, desigur, Uniunea Europeană. NATO este o Alianţă defensivă şi nu vrem confruntare. Dar nu putem şi nu vom face compromisuri cu privire la principiile pe care se bazează securitatea Alianţei noastre şi securitatea în Europa şi America de Nord. Rămânem pe deplin angajaţi faţă de tratatul nostru fondator şi angajamentul nostru de apărare colectivă consacrat în articolul 5. Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra şi proteja toţi Aliaţii”, a spus Stoltenberg.

„Ne aflăm într-un moment critic”, a declarat el, denunţând încă o dată prezenţa a „peste 100.000 de soldaţi” şi a altora „pe drum”. El şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la prezenţa, sub pretextul unui exerciţiu care ar putea fi folosit „pentru a pregăti un atac”, a mii de luptători ruşi în Belarus, precum şi desfăşurarea „sistemelor de apărare S400” sau „mijloace aeriene”. „Se adaugă la tensiuni”, a spus el când a fost întrebat despre riscul războiului.

Stoltenberg a mai spus că propunerile NATO includ apeluri pentru informări reciproce privind exerciţiile militare, dialogul privind controlul armelor, mai multă transparenţă în activităţile militare şi eforturi comune de combatere a ameninţărilor cibernetice. Documentul reiterează, de asemenea, „principiul de bază” al NATO, conform căruia fiecare stat având dreptul de a decide singur dacă doreşte să adere la Alianţa Nord-Atlantică.

El a reamintit de consolidarea forţelor alianţei pe flancul estic, în Ţările Baltice sau în Marea Neagră. El a indicat că forţele aliate şi-au sporit nivelul de pregătire. Forţa de răspuns a NATO este formată din 5.000 de militari care pot fi dislocaţi „în câteva zile dacă este necesar” prin decizie a consiliului alianţei. De la 1 ianuarie, această forţă este comandată de Franţa.

Pot rachetele antitanc ale Ucrainei să împiedice o invazie rusă? Ce trebuie știut

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here