Acum devine posibil ca vechile şi coruptele reţele să revină la putere. Partidul Naţional-Conservator VMRO are încă un avantaj: este membru al familiei Popularilor Europeni (PPE) Uniunea Europeană, înainte de începerea activității noii Comisii, a lăsat să-i scape din mână cel mai important și până în acest moment cel mai eficace instrument de politică externă: o perspectivă credibilă pentru aspirantele la aderarea la UE în schimbul reformelor în direcția economiei de piață și a creării unei societăți deschise.
După ce Franța a refuzat recent începerea negocierilor de aderare la UE unei țări exemplare din Balcani, Macedonia de Nord – deși i se promisese altceva -, nimeni în Europa de Sud-Est nu mai ia de bună nicio promisiune venită din partea Bruxelles-ului: extinderea UE este moartă.
Consecințele sunt deja vizibile.
Serbia, care din 2014 poartă negocieri cu UE, dar nu a realizat nicio reformă importantă în ultimii doi ani, deja a schimbat direcția. În ultimul interviu acordat cotidianului Standard, președintele Aleksandar Vučić a afirmat: “Aici, oamenii doresc să trăiască mai bine și doresc să introducem reguli europene, dar cel mai important este, totuși, nivelul de trai.
Nu prin negocierile cu UE își va ridica Serbia nivelul de trai, ci dimpotrivă. UE va deveni în consecință tot mai nepopulară, iar încrederea va fi tot mai redusă.” Iar concluzia liderului de la Belgrad a fost: “Vom avea grijă doar de noi. Deja avem relații foarte bune cu China, Rusia și Turcia”.
Săptămâna trecută, guvernul sârb a semnat deja un contract privind schimburile comerciale libere cu Uniunea Euroasiatică – deși acest lucru nu este compatibil cu o eventuală aderare la UE. Iar Bruxelles-ul chiar s-a opus. Serbia, deci, se orientează tot mai mult spre puterile alternative, deoarece UE i-a întors spatele. În Serbia, Muntenegru și în Republica Srpska din Bosnia, influența politică a Moscovei este oricum destul de mare.
Ca urmare a deciziei Franței, UE împinge aceste guverne din Balcani și mai mult în brațele lui Vladimir Putin, ceea ce este contrar tocmai intereselor UE. Iar prin instituția bancară Sberbanka, Moscova a pășit de mult și în Croația, membră a UE. Desigur că sunt multe lucruri de îmbunătățit în strategia de extindere a UE.
Cu excepția Macedoniei de Nord, și într-o mai mică măsură în Albania, Bruxelles-ul nu a reușit să țintească problemele centrale: economia de cumetrie și corupția din justiție. Din acest punct de vedere, da, se poate argumenta că negocierile cu Serbia și Muntenegru trebuie să fie înghețate. În acest sens, rezervele Parisului sunt acceptabile.
Dar Macedonia de Nord nu merita să fie astfel pedepsită, deoarece ea a fost elevul exemplar, a aplicat măsuri nepopulare, cu multă jale și chin a modificat numele țării, s-a împăcat cu vecinul cârcotaș și s-a ridicat împotriva manipulării naționalismului.
Guvernul francez a distrus eforturile Comisiei Europene de a merge mai departe pe acest drum. Și aceasta dintr-un amestec de ignoranță și naivitate. Prin această decizie, Franța susține, indirect, actualul partid de opoziție VMRO-DPMNE, care de ani de zile s-a remarcat tocmai prin corupție, abuz de putere și stil autoritar de a guverna.
Acum devine posibil ca vechile şi coruptele reţele să revină la putere. Partidul Naţional-conservator VMRO are încă un avantaj: este membru al familiei Popularilor europeni (PPE). Și tocmai această apropiere de clubul conservator de putere din UE pare a fi criteriul central de decizie.
La fel și în cazul Serbiei – ai cărei guvernanți sunt și ei membri ai PPE – care pare să fie tot mai mângâiată pe cap de Bruxelles, deși Belgradul calcă în picioare, de ani de zile, libertatea presei și principiile democratice și de drept. Pe de altă parte, guvernul Macedoniei de Nord și cel al Albaniei aproape că nu au trecere la Bruxelles, deoarece
guvernele aflate la putere nu sunt membre PPE, fiind partide progresiste sau socialiste.
Aceste calcule politico-partinice, care nu au nicio legătură cu situația reală, au valoare atunci când este vorba de deciziile Comisiei Europene, de exemplu decizia de a ridica mecanismul de control pe justiție pentru Bulgaria, dar nu și pentru România.
Din 2007, România a implementat o serie de reforme ale statului de drept și a luptat serios împotriva corupției, în timp ce Bulgaria abia a mișcat ceva în această direcție. Este adevărat că, în ultimii ani, social-democrații aflați la putere în România au anulat multe din aceste reforme, dar statul român, în comparație cu cel bulgar, este în continuare mult mai avansat la acest capitol.
Dar partidul aflat la putere în Bulgaria este membru PPE, iar cel de la București – nu. Propunerea ca Zagrebul să intre cât mai curând în spațiul Schengen are mult de-a face cu faptul că partidul aflat la putere, HDZ, este membru al clubului eurodeputaților PPE de la Strasbourg, precum și cu faptul că Germania și Austria vor pur și simplu să meargă în concediu în această țară fără control la granițe.
Nimeni nu dorește să vadă performanțele poliției croate în teren – de ar fi să pomenim doar numeroasele rapoarte privind atitudinea brutală a funcționarilor croați la adresa migranților.
Uniunea Europeană nu doar a renunțat la unicul său instrument de acțiune în vecinătatea sa imediată, ci s-a și îndepărtat de propriile principii. De aceea, nimeni nu ar trebui să se mire dacă forțele iliberale din estul și sud-estul Europei vor ajunge la putere.
[…] VIJESTI: Extinderea UE e compromisă. Vechile rețele pot reveni la putere […]
[…] VIJESTI: Extinderea UE e compromisă. Vechile rețele pot reveni la putere […]