România vrea să fie parte în proiecte strategice de producție de medicamente care vor fi facilitate de adoptarea Actului medicamentelor critice și și-ar dori un mecanism de distribuire echitabilă în caz de criză a medicamentelor, a declarat, la Strasbourg, eurodeputatul USR Vlad Voiculescu, raportor din umbră din partea grupului Renew pentru această legislație, transmite Agerpres.
Vlad Voiculescu afirmă că noua legislație, asupra căreia legislativul comunitar urmează să-și prezinte poziția de negociere în 2 decembrie, pleacă de la câteva realități, între care ‘dispariția unor medicamente de pe piață în mod aproape constant și nu numai din țări precum România sau Bulgaria sau Ungaria, ci și din țări care își permit un pic mai mult’.
El a explicat, într-un briefing pentru jurnaliști români, că este vorba despre ‘medicamente foarte ieftine, care sunt pe piață de 30,40, 50 de ani și care nu pot fi înlocuite’.
‘Efectul este că poți să ai deodată sute sau mii de copii sau adulți bolnavi de cancer, de alte patologii care nu pot fi tratați. Organizația Mondială a Sănătății le numește pe acestea medicamente esențiale. (…) Efectele sunt dramatice’, a afirmat fostul ministru al sănătății din România.
O altă categorie de probleme este legată de faptul că producția medicamentelor generice, pentru care marja de profit este în general mult mai mică și care se produc de către mai multe companii în comparație cu cele inovative, ‘s-a mutat în ultimii 15 ani într-o măsură grozavă înspre China, India’.
În plus, a declarat el, 80% din substanțele active din medicamentele generice, care reprezintă 80% din total, ‘se produc din nou în China sau India’.
‘Practic, dacă ajungem la un război comercial sau la orice fel de conflict între SUA și China, de exemplu, și Europa trebuie să se așeze pe o parte sau pe cealaltă, și ne închipuim pe ce parte s-ar așeza, există un risc major ca 80% din substanțele active, pentru 80% dintre medicamente să nu mai fie disponibile practic și de pe o zi pe alta. (…) Iar asta este o altă vulnerabilitate majoră’, a declarat Voiculescu.
Un al treilea tip de problemă căreia legea încearcă să-i răspundă este tendința statelor de a-și face stocuri de medicamente.
‘(…) În ultimii ani, țări precum Germania impun rezerve strategice, rezerve de aprovizionare, să le spunem. Mai precis dacă dvs ați avea o companie de medicamente și ați vrea să vindeți în Germania, ar trebui ca jumătate din cantitatea anuală, deci cantitatea pentru șase luni pe care ați avea contract s-o livrați în Germania, s-o puneți într-un depozit pe care să scrie cu etichetă mare Germania și n-ați putea s-o folosiți pentru nimeni altcineva. Practic, Germania își asigură consumul de medicamente pentru șase luni tot timpul. La fel Franța, la fel Finlanda și mai sunt și alte țări care au impus diverse măsuri de genul ăsta’, a explicat eurodeputatul USR.
Răspunsul pe care legea în cauză îl dă la această problemă este ‘să avem un dulăpior comun la care Comisia trebuie să aibă cheia’, în baza unui mecanism prestabilit care să fie corect pentru toată lumea. ‘Adică avem nevoie de 100.000 de medicamente, (dar) avem (doar) 60.000, le împărțim corect în funcție de populație, așa încât fiecare țară să aibă să aibă acces la acele medicamente’.
Pe de altă parte, a declarat el, legislația privind medicamentele critice prevede unele soluții parțiale la aceste probleme.
‘Se vorbește despre proiecte strategice, proiecte strategice europene care ar putea să primească finanțare europeană. Dacă ne ridicăm la nivelul unui stat membru, la nivelul Uniunii Europene, am stabilit deja că avem probleme, vulnerabilități la nivel european. Și unele atunci trebuie adresate la nivel european, cum ar fi faptul că producția de substanțe active este în China și în India, ar trebui să aducem parte din acea producție sau măcar capacitatea de a le produce în Europa. Și pentru asta avem nevoie de capacități de producție. Capacitățile astea de producție nu se fac fără fonduri și fără alte tipuri de suport’, a explicat Voiculescu.
Noua legislație vorbește despre fonduri care ar putea să se ducă spre proiecte strategice inițiate de mai multe state membre și, de asemenea, despre diverse facilități, cum ar fi relaxarea regulilor pentru ajutoarele de stat sau acordarea de prioritate la furnizarea de energie.
În același timp, noua legislație reglementează, pe lângă posibila soluție a proiectelor strategice, și pe cea a achizițiilor centralizate.
‘Comisia a spus că, dacă se adună nouă țări și vor să cumpere împreună un medicament, atunci pot s-o facă în mod voluntar, nu obligatoriu, dar dacă se adună cel puțin nouă țări, atunci Comisia vine și asigură secretariatul tehnic. Secretariatul tehnic e important. Toată lumea e de acord să negocieze împreună, pentru că împreună negociezi mai bine. Fie negociezi un preț mai ieftin, fie poți să negociezi punct. Pentru că unele companii nu vor să vină în țări precum Bulgaria, România sau altele, pentru că la noi prețurile trebuie să fie ceva mai mici și asta le strică prețurile în țările mai mai bogate’, a spus Vlad Voiculescu.
După ce inițial Comisia a propus că trebuie să existe nouă țări pentru a putea face o achiziție în comun, Vlad Voiculescu spune că a propus ca numărul acesta să fie redus la trei.
‘Pare că mergem către un compromis de minim cinci țări. Am propus de asemenea ca la grupul ăsta să se poată adăuga țările candidate, gândindu-mă, bineînțeles, la Moldova și am agreat lucrul ăsta. O să fie probabil încă o înțelegere bilaterală necesară, dar este pur și simplu o formalitate. Deci, practic, atunci când România și cu încă patru țări vor putea și vor vrea să cumpere un medicament împreună, Moldova va putea veni la pachet și va putea beneficia de prețuri mai mici și condiții mai bune’, a explicat eurodeputatul Renew.
Întrebat dacă i s-a comunicat poziția României în acest dosar de către guvern, Voiculescu a răspuns afirmativ, precizând că a avut contacte și cu organizații ale pacienților și reprezentanți ai industriei farmaceutice.
‘La noi poziția României e clară din perspectiva autorităților. Ar fi grozav dacă mai devreme sau mai târziu România ar fi parte la aceste proiecte strategice. Dacă am putea aduce producție în România. Ar fi grozav pentru România să avem acel mecanism de distribuire echitabilă în caz de criză a medicamentelor disponibile, acea cheiță la dulap de care vorbeam, și asta e o chestiune care ține de negociere (…)’, a afirmat Voiculescu.
El a mai declarat că parteneri cointeresați ar putea fi pentru România în proiectele prevăzute de această legislație ‘țările din est și țările mici, în principal’.
‘Țări precum Franța, Germania sau Suedia, dacă vreți, au reglementări foarte stricte, practic au grijă de propria populație și și-au luat niște măsuri de siguranță și în principiu ei spun ‘ok, noi ne-am luat măsurile de siguranță, am prefera să nu avem reglementare europeană, pentru că noi facem ce ține de noi și avem grijă de propria populație’. Ce spun multe țări mai mici și multe țări un pic mai sărace este ‘OK, suntem o familie, trebuie să avem un mecanism împreună”, a mai explicat Voiculescu.
