- O analiză The Economist
<< În întreaga lume, sunt în creștere îngrijorările cu privire la economie. În America și Canada, șomajul este în creștere, în timp ce încrederea consumatorilor rămâne scăzută. Europa continuă să cocheteze cu recesiunea. Și ce să mai zici de China. Totuși, există un loc unde starea de spirit este cu totul diferită. În ciuda sancțiunilor severe și a statutului de paria, economia Rusiei crește puternic. Se pare că cheltuielile bacanale, într-o perioadă de război, stimulează cu adevărat economia.
În acest an, PIB-ul Rusiei este așteptat să crească cu peste 3% în termeni reali, mai rapid decât în cazul a 95% dintre țările bogate. În mai și iunie, activitatea economică a „crescut semnificativ”, conform băncii centrale. Alte măsurători „în timp real”, inclusiv una publicată de banca Goldman Sachs, sugerează că economia este în plină expansiune. Șomajul e aproape de un minim istoric; rubla se descurcă bine. Este adevărat că inflația este prea ridicată – în iunie prețurile au crescut cu 8,6% față de anul precedent, mult peste ținta de 4% a băncii centrale – dar, având în vedere că veniturile în numerar cresc cu 14% față de anul precedent, puterea de cumpărare a rușilor crește rapid. Spre deosebire de aproape toți ceilalți, rușii se simt bine în legătură cu economia.
Încrederea consumatorilor, măsurată de agenția de statistică a Rusiei, este mult peste media înregistrată de când Vladimir Putin a preluat puterea, în 2000. Te-ai putea aștepta ca Putin să umfle aceste cifre. Însă Centrul Levada, un institut independent de sondare a opiniei publice, constată tendințe la fel de surprinzătoare. Doar o singură dată, în ultimele trei decenii, sentimentul a fost mai ridicat. Conform datelor oficiale, încrederea rușilor în propria lor situație financiară a crescut recent la un nivel record. Aceștia sunt mai înclinați să facă achiziții mari, cum ar fi o mașină sau o canapea, iar restaurantele sunt pline. Anul trecut, rușii au importat cu 18% mai mult coniac decât în 2019, conform estimărilor noastre, în timp ce au cheltuit cu 80% mai mult pe importurile de vin spumant. Sberbank, cea mai mare instituție financiară din Rusia, notează că în iunie cheltuielile de consum au crescut cu 20% față de anul precedent, în termeni nominali.
Datele recente contrastează puternic cu anii cele din 2010. Atunci, producția și veniturile creșteau încet sau deloc. Până în 2018, salariile reale nu erau mai mari decât în 2012. Oamenii erau sătui. Un val de sancțiuni pe care Occidentul le-a lansat în 2014, după anexarea Crimeei de către Putin, a contribuit la această stare de nemulțumire. La fel a făcut și o politică fiscală neobișnuit de austeră, care a implicat creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli. Pandemia de Covid-19 și un alt val de sancțiuni occidentale, impuse în 2022 ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Putin, au agravat problemele financiare ale rușilor.
Ce explică această schimbare? Este tentant să atribuim meritele exporturilor rusești. Putin a reușit să redirecționeze hidrocarburile destinate Europei către alte părți ale lumii. Oligarhii ruși și companiile pe care le conduc se descurcă mai bine decât se temeau la începutul războiului. În realitate, însă, performanța recentă a exporturilor Rusiei nu este impresionantă. Prețurile petrolului sunt mai mici decât în urmă cu câțiva ani. În primul trimestru al anului 2024, valoarea totală a exporturilor fizice ale Rusiei a fost cu 4% mai mică în termeni de dolari față de aceeași perioadă din 2023 – și cu o treime mai mică decât în 2022.
Pentru a înțelege economia în plină expansiune, trebuie să te uiți la două aspecte ale politicii macroeconomice. Primul este politica fiscală. Putin a renunțat la austeritate. Anul acesta, Rusia va înregistra un deficit bugetar de 2% din PIB – semnificativ după standardele sale – pe care îl finanțează în mare parte prin utilizarea rezervelor sale financiare uriașe, acumulate în anii 2010. Practic, Rusia a economisit ieri pentru a se distra astăzi. Cheltuielile totale ale guvernului au crescut în medie cu 15% atât în 2022, cât și în 2023, iar pentru acest an este bugetată o creștere ușor mai mică. Miniștrii alocă o mare parte din aceste cheltuieli suplimentare războiului din Ucraina. Datele publicate de Banca Finlandei sugerează că cheltuielile militare vor crește cu aproximativ 60% în acest an, stimulând producția de arme și muniție și, de asemenea, punând bani în buzunarele oamenilor.
În iulie, Putin a dublat bonusul federal pentru cei care se înscriu să lupte, de la 195.000 de ruble (2.200 de dolari) la 400.000 de ruble, sumă la care autoritățile regionale ar trebui să adauge și ele ceva. Guvernul alocă sume uriașe pentru compensațiile destinate familiilor celor căzuți în luptă. Iar cheltuielile Rusiei le depășesc cu mult pe cele legate de război. Putin cheltuiește generos pe plăți de asistență socială: în iunie, el a crescut pensiile pentru unii beneficiari cu aproape 10%. Guvernul investește masiv și în infrastructură, inclusiv într-o autostradă de la Kazan la Ekaterinburg, două orașe aflate la 729 km distanță. De fapt, se cheltuiește pe aproape orice îi face plăcere. Prim-ministrul Mihail Mișustin s-a lăudat recent cu un program guvernamental de plătirea a vacanțele copiilor în Crimeea.
Al doilea motiv pentru această economie de „petrecere” a Rusiei se referă la politica sa monetară neobișnuită. Pentru a combate inflația ridicată, banca centrală a crescut ratele dobânzilor de la 7,5% la 18%. Ar putea urma și alte creșteri. Acest lucru are efectul de a întări rubla, atrăgând investiții străine din țări „prietene” precum China și India, ceea ce, la rândul său, reduce prețul importurilor și, astfel, inflația. De asemenea, încurajează economisirea, reducând cheltuielile de consum. Într-o economie normală, ratele mai mari ar afecta și gospodăriile și companiile îndatorate, deoarece costul rambursării datoriilor ar crește. Totuși, guvernul a protejat aproape complet economia reală de efectele unei politici monetare mai stricte.
Există o multitudine de scheme derutante. La începutul acestui an, guvernul a facilitat mult pentru consumatori suspendarea plăților pentru împrumuturi, atât timp cât aceștia puteau dovedi că veniturile le-au scăzut sau că au fost „afectați de o situație de urgență”. Băncile au oferit perioade de grație pentru împrumuturi soldaților din Ucraina. O schemă ipotecară, recent încheiată, a menținut ratele dobânzilor fixe la 8%, mai puțin de jumătate din rata actuală a politicii monetare. Un program de „ipotecă industrială” a canalizat împrumuturi către afaceri la rate de doar 3% pe an. De asemenea, există presiuni asupra băncilor pentru a le împiedica să crească ratele prea mult. Când sectorul financiar pierde venituri ca urmare a acestui fapt, statul adesea acoperă diferența.
Această intervenție are efecte clare. Conform datelor oficiale, în primul trimestru al anului 2024, gospodăriile au cheltuit 11% din venitul disponibil pentru a-și plăti datoriile – aproape aceeași proporție ca în 2021, când rata dobânzii de politică monetară era mult mai mică. În ultimul an, rata dobânzii pentru gospodării și firme a crescut, însă doar cam de două ori mai puțin decât rata de politică monetară. Împrumuturile noi sunt într-o stare bună. Împrumuturile pentru companii cresc cu mai mult de 20% pe an. De când Rusia a invadat Ucraina, împrumuturile de consum neasigurate au crescut aproape la fel de repede ca salariile nominale, ceea ce înseamnă foarte repede, într-adevăr.
Cât timp poate dura petrecerea? Încercările lui Putin de a tempera creșterea ratelor dobânzilor vor duce la o inflație mai ridicată și mai durabilă decât ar fi fost în mod normal. La un moment dat, oamenii s-ar putea să devină nemulțumiți din cauza creșterii costului vieții. De asemenea, nu poate menține deficite bugetare la nesfârșit. La ratele actuale, rezervele financiare ale Rusiei se vor epuiza în aproximativ cinci ani; între timp, guvernul se confruntă cu costuri mari de împrumut. Dar, pentru moment, Putin are un război de câștigat. Așa că petrecerea continuă. >>
