„Xinjiang Papers”. Da, Xi Jining și premierul au o legătură directă cu reprimarea uigurilor

Sursa: Pixabay

Un set proaspăt publicat de documente face legătura directă între liderii chinezi de top, inclusiv pe președintele Xi Jinping, și represiunea organizată de stat împotriva musulmanilor uiguri, transmite BBC.

<< Documentele includ discursuri despre care analiștii spun că demonstrează că liderii guvernamentali de rang înalt au cerut măsuri care au dus la internare în masă și muncă forțată.

China a negat constant că ar fi vinovată de genocid împotriva uigurilor.

Unele dintre documente au făcut obiectul unui raport anterior, dar cea mai recentă scurgere de informații a venit cu informații necunocute anterior.

Acestea au fost transmise Tribunalului Uigur – un tribunal popular independent, din Marea Britanie – în septembrie, dar nu fuseseră publicate în întregime.

Documentele, denumite „Xinjiang Papers”, după regiunea care găzduiește majoritatea uigurilor din China, dezvăluie modul în care liderii Partidului Comunist Chinez (PCC), inclusiv dl Xi și premierul Li Keqiang, au făcut declarații care au condus direct la politici care îi afectează pe uiguri și pe alți musulmani.

Acestea includ internări forțate, sterilizări în masă, asimilare forțată, „reeducare” și constrângerea uigurilor deținuți să lucreze în fabrici.

New York Times a publicat despre un set identic de documente scurse în 2019, dar nu toate au fost puse la dispoziția publicului.

În raportul său, dr. Zenz afirmă că analiza sa arată că legăturile dintre declarațiile făcute de personalități guvernamentale de vârf și politicile ulterioare care i-au vizat pe uiguri sunt „mult mai extinse, detaliate și semnificative decât se crezuse anterior”.

China a fost supusă unei presiuni internaționale masive în problema acuzațiilor de încălcare a drepturilor omului în Xinjiang. O schimbare semnificativă în abordarea Chinei față de regiune poate fi urmărită după două atacuri brutale asupra pietonilor și navetiștilor din Beijing, în 2013, și orașul Kunming, în 2014, puse de China pe seama islamiștilor și separatiștilor uiguri.

Răspunsul său, începând din 2016, a constat în construirea de așa-numite tabere de „reeducare” pentru uiguri și alți musulmani și țintirea locuitorilor din Xinjiang pentru orice tip de comportament considerat de neîncredere.

China a urmat, de asemenea, o strategie de folosire a muncii forțate, prin trimiterea uigurilor la recoltat de bumbac în Xinjiang.

În plus, au apărut rapoarte conform cărora China a sterilizat în masă femei uigure pentru a suprima populația, a separat copiii de familiile lor și a încercat să strivească tradițiile culturale ale grupului.

Mai multe state, inclusiv SUA, Canada și Țările de Jos, au acuzat China de genocid și crime împotriva umanității.

China a negat vehement aceste acuzații, declarând că represiunea din Xinjiang este necesară pentru a preveni terorismul și pentru a elimina extremismul islamist, iar lagărele sunt un instrument eficient pentru „reeducarea” deținuților în lupta împotriva terorismului. >>

Raport: „Scădere fără precedent şi accelerată” a natalităţii, în Xinjiang, pe fondul campaniei de represiune

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here