Când rostești Istanbul, prima imagine care îți răsare în minte, cu precizia unui reflex pavlovian, este frumusețea copleșitoare a Catedralei Sfânta Sofia, unul dintre cele mai puternice simboluri ale memoriei creștinismului ortodox din lume.
Izvor al arhitecturii bizantine, proiectată de arhiecții Isidor din Milet și Anthemiu din Tralles, edificiul de 73 de metri înălțime și 83 metri lățime, care face parte din Patrimoniul UNESCO, a fost catedrala Patriarhiei de la Constantinopol timp de 900 de ani, înainte de-a deveni moschee. Iar în prezent are statut muzeal și este unul dintre cele mai vizitate muzee din Turcia.
Numai că președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în plină aventură sultanistă dincolo de porțile Orientului, are alte planuri. Vrea ca Hagia Sofia să redevină moschee – o mașinație politică cu implicații revoltătoare în planul moștenirii creștinismului răsăritean, în particular, și al memoriei religioase a Europei în general.
SUA au intrat pe fir
Statele Unite i-au arătat, deocamdată voalat, „cartonașul galben” liderului de la Ankara. Într-o luare de poziţie pe acest subiect, secretarul de stat american Mike Pompeo a lăudat autorităţile turce pentru modul în care a fost întreţinut monumentul şi pentru exploatarea sa turistică, ca muzeu, dar a avertizat că schimbarea acestui statut ar duce la pierderea unei importante părţi din moştenirea culturală, religioasă şi istorică reprezentată de catedrală.
„Îndemnăm Guvernul Turciei să menţină Hagia Sofia ca muzeu, ca pe un exemplu al determinării sale de a respecta tradiţiile religioase şi istoria diversă care au contribuit la formarea Republicii Turce şi să asigure în acelaşi timp că va rămâne accesibilă tuturor”, a spus şeful diplomaţiei americane.
Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă din Turcia, este aşteptat să se pronunţe joi cu privire la o solicitare de schimbare a statutului de muzeu al Hagiei Sophia şi revenirea sa la starea de moschee. Hagia Sofia a fost transformată în muzeu în 1934 în anii de început ai Turciei moderne laice, fondată de Mustafa Kemal Ataturk.
„Hagia Sophia este proprietatea noastră geografică”
Revenirea la statutul de moschee a Sfintei Sofia se înscrie în constelația strategică a neoimperialismului turc practicat de regimul Erdogan, în tandem cu jocul Ankarăi în conflictul libian și-n cel din Siria, cu deja „anistorica” feudă împotriva kurzilor și, la scară NATO, cu păienjenișul de decizii provocatoare (și nu rareori pro-ruse) în arhiectura de securitate de la Marea Neagră.
Însă efectul urmărit este unul cu bătaie mult mai profundă, o proiecție de grandoare hegemonică în nervurile islamice ale Turciei.
Erdogan a pornit în ultimii ani la epurarea sistematică a proiectului social cosmopolit al lui Ataturk. Una dintre cheile de lectură ale acestui plan riguros de năruire îl constituie distrugerea cu insistență chirurgicală a relațiilor cu Grecia, cu care a reîncălzit discursul belicos al anilor 1970.
Făcând asta, Erdogan urmărește, de fapt, eliminarea unei pârghii de balans interconfesional – pe care Ataturk, secularizând catedrala, a creat-o știind cât de important este acest edificiu religios pentru lumea ortodoxă –, în care autocratul turc vede acum un ascendent cultural perturbator asupra narațiunii sale suveraniste, incomodându-i împingerea învrăjbită a Turciei pe orbita naționalismului islamic.
Ca dovadă, poziția pe acest subiect a uneia dintre „păpușile-ventriloc” ale liderului de la Ankara, Numan Kurtulmus, vicepreședintele partidului de guvernământ AKP: „Hagia Sofia este proprietatea noastră geografică. Cei care au cucerit-o prin sabie sunt, de asemenea, și deținătorii drepturilor de proprietate. Hagia Sofia este sub suveranitatea noastră.”
Fantoma lui Mehmed al II-lea
Dintr-un foc, AKP sfâșie orice tentativă de perdea diplomatică de pe intențiile lui Erdogan, arătând ceea ce pare a fi o repunere simbolică în scenă a narativului cuceririi Constantinopolului. Anul 2020 exploatând simbolic anul 1453, când, în urma unui asediu de „sfârșit al lumii”, Imperiul Roman de Răsărit se făcea scrum, ultimul împărat bizantin Constantin al XI-lea Paleologul murea în luptă, iar Sfânta Sofia avea să devină apoi moschee. Rolul lui Mehmed al II-lea jucându-l acum, firește, Recep Tayyip Erdogan.
Așadar, Erdogan forează adânc în istorie pentru a-și „estetiza” ambițiile neoimperialiste și trimite totodată niște aluzii geopolitice și în Peninsula Balcanică, fiindcă înscăunarea Imperiului Otoman la Constantinopol în 1453 a deschis calea spre epoca Înaltei Porți în Balcani și în estul mediteraneean.
Este lesne de închipuit extazul electoral pe care îl va reprezenta prima slujbă de re-islamizare a inimii sacre din fosta capitală a Imperiului Otoman. Dacă legea veche de 86 de ani va fi anulată de către Consiliul de Stat (toate cărțile par făcute în acest sens) și Sfânta Sofia va redeveni moschee, consilierii lui Erdogan vor ca primele rugăciuni să fie ținute pe 15 iulie, data loviturii de stat eșuate din 2016.
Reacția Patriarhului Bartolomeu I al Constantinopolului
Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, șeful Bisericii Ortodoxe Răsăritene, și-a exprimat opoziția fermă față de planul lui Erdogan, spunând că Sfânta Sofia este una dintre cele mai importante clădiri ale civilizației și că aparține nu doar „proprietarilor săi”, ci „întregii omeniri”.
Decizia regimului Erdogan a trimis o undă de șoc și în rândul teologilor turci. Teologul Ihsan Eliack, unul dintre criticii președintelui turc, spune că nu există nicio justificare pentru transformarea Sfintei Sofia din nou în moschee. Un „drept obținut prin sabie” nu este menționat în Coran, a adăugat Eliack într-o declarație pentru Deutsche Welle. „Anexarea siturilor culturale este interzisă”, a subliniat teologul, care descrie edificiul ca fiind un simbol al păcii între lumea islamică și cea creștină.
Nicio justificare? Puțin îi pasă de un asemenea argument stăpânului Turciei, care și-a prezentat recent pe șleau, printr-o întrebare mai mult decât sugestivă, „justificarea” în fața comunității ortodoxe grecești din Turcia: „Vreți să spuneți că Turcia trebuie să facă voia voastră?”.
Catedrala Sfânta Sofia – „Sfânta intelepciune” – fosta catedrală ortodoxă din Constantinopol (actual Istanbul), devenită ulterior moschee musulmană, în prezent – muzeu. Este un monument al arhitecturii bizantine, cunoscut in toată lumea, simbolul secolului de aur al Imperiului Bizantin.Prin măreţia arhitecturală şi ornamentatie, catedrala impunea un respect deosebit in ceea ce priveşte puterea Imperiului Bizantin şi a Bisericii sale.La 29 mai 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul şi sultanul Mehmet II a ordonat transformarea bisericii într-o moschee. Cred ca fiind lacasul de cult a crestinismului, aceasta catedrala in care in anul 1453 au fost jertfiti prin incendierea lacasului sute de oameni ar trebui redata crestinismului, mai ales ca si teritoriul a fost acaparat de catre turci prin cotropire!
“ Cei care au cucerit-o prin sabie sunt, de asemenea, și deținătorii drepturilor de proprietate. ”
Bulgarii cei mai vinovati! În primul război balcanic în alianță cu țările balcanice, i-au aruncat pe turci în Asia. Dar apoi i-a atacat pe sârbi și macedonieni și au pierdut în final teritoriul european al Turciei, în al doilea război balcanic.