”Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!”, se striga acum 33 de ani pe străzile orașului care a înțeles că stă în puterea lui să schimbe istoria și a făcut-o, scrie opiniatimisoarei.ro.
În 17 decembrie 1989 la Timișoara se trăgeau primele focuri de armă și cădeau sub gloanțe primii tineri ai Revoluției! Însetați de libertate, si-au pus piepturile goale în fața soldaților care au urmat ordinele criminale.
Orașul martir își plânge astăzi morții.
Așadar, în urmă cu 33 de ani, oamenii s-au îndârjit, atunci când au văzut că Armata și-a îndreptat armele înspre popor, și au ieșit in stradă în număr tot mai mare.
Oamenii circulau pe străzi, în grupuri, în încercarea de a aduna și alți camarazi să strige alături de ei împotriva regimului lui Nicoale Ceaușescu.
Miliția a intervenit și a continuat să facă arestări, Armata a scos prin oras tancuri și TAB-uri în incercarea de a-i intimida pe manifestanți, iar la lăsarea întunericului s-a dezlănțuit iadul, odată cu primele focuri de armă.
La Spitalul Județean, la Urgențe, holul era plin de oameni care așteptau la coadă să fie preluați de medici. Locul devenise un infern. Răniți plini de sânge zăceau peste tot, pe tărgi, pe jos, iar aceștia gemeau de durere.
Multi altii însă s-au stins pe străzi.
62 de oameni au murit in 17 Decembrie 1989 la Timisoara, iar cateva sute au fost răniți.
Cel mai tânăr erou al Revoluției – o fetiță de numai doi ani
În Decembrie 1989, o fetiță, care se numea Cristina Lungu, a fost luată de tatăl ei în brațe, iar impreună s-au alăturat protestatarilor de pe Calea Girocului din Timisoara. Părintele și fetița au nimerit într-o rafală de gloanțe. Unul i-a strapuns trupul micutei, iar aceasta s-a stins în brațele tatălui. Părintele a supraviețuit atunci, iar fetița a devenit unul dintre eroii Revoluției de la Timișoara.
Morții au cutremurat un întreg oraș care a ieșit în stradă
Încercarea disperată a regimului Ceaușescu de a înăbuși în sânge Revoluția de la Timișoara avea însă să dea în clocot spiritul unui oraș care a decis atunci să se opună cu toate forțele ordinelor criminale.
Fiecare mort, fiecare rănit scotea în stradă în următoarele zile alți o sută sau o mie de oameni.
Urmau trei zile de teroare în care timișorenii își dădeau întâlnire în Piața Operei și redescopereau solidaritatea, așteptând un semn de la București.
*Presa oficială – tăcere totală
Organul de presă al PCR, ziarul ”Scânteia”, nu pomenea nimic în numărul de marți 19 decembrie 1989 despre revolta din Timișoara, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat în țară. Nicolae Ceaușescu își începuse vizita ”de prietenie” în Iran, iar prima pagină a oficiosului partidului era în întregime dedicată acestui eveniment. Nici celelalte pagini ale ziarului nu pomeneau nimic despre revolta oamenilor sau despre victimele din Timișoara.
