Adevărata lecție dată de abordarea Suediei în pandemie

„Suedia este dată ca exemplu de campion al libertății, când de fapt această țară este căminul pragmatismului”, scrie The Economist, într-un material care explorează modelul suedez în vremea pandemiei.

„Marele avantaj, atunci când invoci exemplul unei țări mici pentru a-ți susține argumentele este acela că, este puțin probabil ca adversarii să știe ce se întâmplă cu adevărat acolo. Poate de aceea Suedia, care are 10,3 milioane de locuitori, a devenit un exemplu mult citat în dezbaterea despre cum să te descurci cu Covid-19. Suedezii iubitori de libertate se presupune că urmăresc o strategie fără mască, cu blocaje ușoare, care va crea imunitatea de turmă fără a falimenta economia. Succesul Suediei, se spune, este o permanentă dojană a stângiștilor care urăsc să-i vadă pe ceilalți bucurându-se, care adoră conducerea de „tip tătuc” și care închid totul.

Suedia are într-adevăr lecții de dat, dar acestea sunt mai puțin despre libertate decât despre utilizarea compromisurilor pentru a genera o coeziune socială durabilă. Țara este un bizar exemplu de perfecțiune pentru fanii guvernelor mici. Ultima dată când a urmărit individualismul, politica socială se afla în mâinile păroase ale bărbaților care mergeau să lucreze în bărcile lor lungi. Astăzi, Suedia este un far călăuzitor, situându-se pe locul șapte în clasamentul OCDE privind cheltuielile sociale, chiar înaintea Germaniei.

Fanii Suediei au dreptate să sublinieze că, în prima fază a bolii, guvernul a avut o intervenție ușoară. Deși a interzis adunările mari și a emis o mulțime de recomandări de sănătate, a respins blocarea. Dar aceasta nu a fost o abordare deosebit de reușită. Suedia are o rată a mortalității de aproximativ 60 la 100.000, de zece ori mai mare decât cea din Finlanda și Norvegia, care au adoptat blocarea. Libertatea suedezilor nu a cruțat economia, chiar dacă multe persoane au murit în rândul persoanelor în vârstă care nu mai lucrează. În al doilea trimestru, producția a scăzut cu 8,3% – o performanță de asemenea mai slabă decât a celorlalte țări nordice. Un număr mare de cazuri este rău pentru economie.

Una dintre replici date imaginii de mai sus este aceea că, spre deosebire de Marea Britanie, Franța și Spania, Suedia nu a cunoscut un al doilea val. Cu toate acestea, chiar dacă lași deoparte faptul că numărul cazurilor, în regiunea Stockholm, s-a cvadruplat prin septembrie (în termeni absoluți, numărul este încă unul redus), noua strategie a Suediei pentru a doua fază converge cu cea a Germaniei. Contrar unor afirmații, acest lucru nu depinde de imunitatea de turmă – Suedia are încă un procent mare din populație sensibilă la coronavirusul care duce la Covid. Mai degrabă, implică testarea rapidă pe scară largă și urmărirea contactelor, astfel încât să se identifice și să se suprime focarele timpurii. Acest lucru este însoțit de un mesaj clar și consecvent, care este unul durabil întrucât le oferă autonomie oamenilor. Acestea sunt elementele de bază ale strategiilor de succes anti-covid-19 de pretutindeni.

Lecția noii politici suedeze nu ține de faptul că ar fi libertariană, ci că guvernul cântărește compromisurile fiecărei restricții. De exemplu, atunci când cineva este depistat pozitiv, întreaga gospodărie trebuie să intre în carantină, dar școlarii sunt scutiți – pentru că, consideră guvernul, câștigurile obținute din închiderea lor sunt copleșite de răul pe termen lung adus educației lor. La fel, carantina durează cinci până la șapte zile, comparativ cu două săptămâni, în alte părți. Riscul de răspândire a covid-19 în a doua săptămână este mic și se tot micșorează, dar afectarea sănătății mintale de către izolarea extinsă este în creștere.

Suedia este o societate în care există o mare încredere, în care oamenii respectă regulile. Și totuși abordarea sa se bazează pe ideea că, deoarece covid-19 este aici pentru o lungă perioadă de timp, prea multe solicitări adresate oamenilor vor reduce disponibilitatea acestora de a le respecta, conducând la răspândirea bolii. Societățile în interiorul cărora gradul de încredere este unul scăzut ar putea avea nevoie de un echilibru diferit între constrângere și auto-control, dar și ele au nevoie de reguli durabile.

Și care-i, până la urmă, povestea cu masca? Fanii Suediei fac trimitere la grupurile de oameni fără mască, pe care îi văd prin Stockholm, ca la o dovadă a libertății. Dar nu asta e ceea ce stă la baza politicii sale. Experții guvernamentali susțin că dovezile că măștile ajută sunt slabe și că celelalte măsuri luate de ei funcționează bine. În acest sens, Suedia pășește diferit de alte state. Dar dacă boala va cunoaște un avans, este probabil ca situația să se schimbe. La urma urmei, politica sa se bazează pe dovezi și pragmatism, nu avansează orbește.”