În urmă cu nouă ani, compania Bristol Myers Squibb a depus actele în Irlanda pentru a crea o nouă filială offshore. Prin mutarea profiturilor Bristol Myers, producătorul american de medicamente putea reduce substanțial factura fiscală din SUA.
Ani mai târziu, Fiscul a dibuit aranjamentul, pe care l-a condamnat drept un adăpost fiscal „abuziv”. Bristol Myers, a concluzionat Fiscul, ar fi înșelat Statele Unite în impozite cu aproximativ 1,4 miliarde de dolari.
O sumă mare, chiar și pentru o companie mare ca Bristol Myers. Dar disputa a rămas o vreme secretă. Compania, care neagă faptele în continuare, nu le spusese investitorilor că guvernul SUA solicita impozite neplătite de peste 1 miliard de dolari. Iar Fiscul nu lăsase nimic să transpire public.
Și apoi, primăvara trecută, pe nepusă masă, disputa a devenit publică. A fost un accident și aproape nimeni nu l-a observat. Episodul a dezvăluit ceva obișnuit, dar rar văzut de aproape, o practică pe care administrația Biden speră acum să o descurajeze: companiile multinaționale, cu ajutorul firmelor de avocatură și de contabilitate, plus un control tardiv din partea Fiscului, fentează impozite de miliarde dolari.
Bristol Myers este a doua cea mai mare companie de medicamente din SUA.
„După standardele litigiilor dintre Fisc și companiile multinaționale mari, aceasta este o dispută enormă. Ar trebui să spun că este o dispută în curs de desfășurare”, a explicat Drucker în podcast-ul The Daily al NY Times.
De ce compania Bristol Myers a ales tocmai Irlanda?
- „Irlanda este o destinație foarte populară de ani de zile, în special pentru companiile de tehnologie, cum ar fi Google și Apple, companiile farmaceutice, precum Merck, Pfizer, Bristol Myers Squibb, pentru că irlandezii facilitează mutarea profiturilor prin țara lor în locuri precum Bermuda, Insulele Cayman și Elveția. Gândiți-vă la Irlanda ca la o poartă generoasă spre Caraibe și restul paradisurilor fiscale.”
În momentul în care compania a decis să facă evaziune fiscală, impozitul pe profit în SUA era de 35%.
- „Și aveau la dispoziție toate aceste deduceri de taxe în Irlanda. Așa că au înființat un parteneriat offshore, unde pur și simplu au importat deducerile din Irlanda în SUA pentru a-și adăposti profiturile făcute în SUA.”
Asta se întâmpla în 2012. Care ar fi prejudiciul adus guvernului SUA prin astfel de scheme?
- „Ei bine, există un fel de permutări interminabile. Adică, în urmă cu câțiva ani, existau estimări că SUA pierdea peste 100 de miliarde de dolari pe an din cauza companiilor multinaționale care își împingeau profiturile offshore. Așadar, puteți vedea foarte ușor cum, pe parcursul unui deceniu, asta se ridică la un trilion de dolari sau mai mult.”
Nici companii precum Google sau Apple nu sunt străine de asemenea practici.
- „De ani de zile, ai companii precum Google, care plătesc impozite la o rată de 2 sau 3% pentru majoritatea profiturilor lor din întreaga lume. Adică își fac vânzările în locuri precum SUA și Franța, Germania și Japonia, dar venitul lor impozabil ajunge în Insulele Bermude. Același lucru este valabil și-n cazul Apple, Hewlett-Packard, Pfizer, Amazon, Facebook.”
Joe Biden spune că dacă aceste companii și-ar plăti cu adevărat datoriile, atunci statul ar putea reconstrui drumuri, poduri și orașe din acești bani.
Luni, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a ținut un discurs, în care a exprimat sprijinul administrației pentru crearea unui impozit minim global impus companiilor cu filiale în străinătate.
„Colaborăm cu națiunile G20 pentru a stabili o rată minimă globală a impozitului pe profit”, a declarat Yellen.
- „Cu alte cuvinte, dacă ești o mare multinațională și-ți duci profiturile în Bermuda sau Insulele Cayman, unde rata de impozitare este zero, vei plăti acum impozite la o rată minimă de 21% din acele profituri”, spune Drucker.
Cum ar funcționa acest impozit?
- „Să luăm exemplul lui Bristol Myers. Deci, nu știm exact cât a plătit în țară Bristol Myers pentru profiturile pe care le-a împins în Elveția și Irlanda. Dar să ne imaginăm că 10%. Ceea ce spune administrația Biden este că, uite, OK, ai plătit 10% în străinătate. Dar noi vrem 21%. Așadar, va trebui să ne plătiți diferența până la 21%. Deci, în acest caz, încă 11%.”
