Puternic afectat de patru ani de război civil, care au distrus infrastructura, sistemul de sănătate și rețeaua electrică, Myanmarul nu a fost pregătit să facă față consecințelor violentului seism produs vineri, comentează AFP, preluată de Agerpres.ro.
Cutremurul de magnitudine 7,7 produs în zona centrală a țării a ucis peste 1.600 de persoane și a distrus mii de locuințe în țara care a trecut în 2021 printr-o lovitură de stat militară care i-a slăbit considerabil capacitatea de a reacționa în fața catastrofelor naturale.
La doar două zile după seism, ONU a anunțat că Myanmarul se confruntă cu o gravă penurie de materiale medicale, în timp ce echipele de salvatori care acționează în teren invoca nevoia de echipamente pentru a accelera operațiunile de căutare și salvare a supraviețuitorilor de sub dărâmături.
‘Noi estimam chiar înainte de cutremur că 19,9 milioane de persoane din Myanmar au nevoie de ajutor umanitar’, a declarat Marcoluigi Corsi, coordonator pentru ajutor umanitar al ONU. Conform oficialului ONU, ‘situația se va înrăutăți’.
Înainte de seism, Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) anunța că peste 15 milioane din cei 51 de milioane de locuitori ai Myanmarului nu-și pot asigura nevoile zilnice de hrană.
PAM a anunțat la jumătatea lunii martie că își va opri ajutorul pentru mai mult de un milion de oameni din Myanmar, care este devastat de sângerosul război civil izbucnit în 2021, invocând reducerea ajutorului internațional anunțată de președintele american Donald Trump. Liderul de la Washington a anunțat însă vineri că SUA vor ajuta Myanmarul în urma seismului devastator.
Alte țări, printre care China, India, Coreea de Sud, Filipine, Indonezia, Malaysia, Thailanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie și Iran și-au oferit de asemenea asistența. Însă sancțiunile occidentale, care izolează și vulnerabilizează Myanmarul a cărui economie s-a prăbușit, riscă să îngreuneze și mai mult sosirea de ajutoare medicale și a echipelor de salvatori.
Cea mai mare parte a Myanmarului este controlată de un mozaic în schimbare de forțe ale juntei, grupuri etnice armate și rebeli pro-democrație.
Junta lui Min Aung Hlaing controlează în principal centrul Myanmarului, orașul Mandalay și zonele înconjurătoare, aproape de epicentrul cutremurului. Junta a suferit o serie de eșecuri în mai puțin de un an, inclusiv pierderea orașului cheie din nord Lashio și a unor mari părți din statul Rakhine din vest și a trebuit să recurgă la încorporări pentru a încerca să adune peste 50.000 de noi recruți. Fondurile juntei sunt puternic afectate de război și de sancțiunile occidentale.
După lovitura de stat militară din 2021, numeroși funcționari și personal medical au ales să schimbe tabăra și s-au alăturat rezistenței față de regimul instaurat de juntă. Acest lucru a slăbit și mai mult o administrație civilă deja îmbătrânită, ceea ce îngreunează și mai mult eforturile de ajutorare.
În semn de amploare a dezastrului, generalul Min Aung Hlaing a lansat vineri un rar apel pentru ajutor extern.
Forțele rebele din Myanmar au anunțat o încetare parțială a focului de două săptămâni, începând de duminică, pentru a facilita operațiunile de salvare. Rebelii nu vor ataca armata – ci doar se vor apăra dacă va fi necesar – și au asigurat că vor ‘colabora cu ONU și ONG-urile pentru a asigura securitatea, transportul și înființarea de tabere temporare de ajutor și medicale’ în zonele pe care le controlează.
Armata aflată la guvernare în Myanmar a bombardat anterior spitale din zonele controlate de rebeli, cea mai recentă lovitură cunoscută având loc luni într-o clinică improvizată din regiunea Magway (vest), ucigând 11 persoane, inclusiv un medic și soția sa.
ONU a anunțat că spitalele din Mandalay, Magway și din capitala Naypyidaw ‘luptă pentru a face față afluxului mare de răniți’.
În plus, cutremurul a slăbit și mai mult comunicațiile și capacitatea de a oferi ajutor celor care au mai mult nevoie și există temeri că diferitele facțiuni se vor lupta între ele pentru ajutorul internațional, mai consemnează AFP.
