Rafal Trzaskowski, din Coaliţia Civică (KO), partidul de centru aflat la guvernare în Polonia, are un avans în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Polonia, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, care prevăd un rezultat care ar putea consolida guvernul pro-european al premierului Donald Tusk, relatează Reuters, citată de News.ro.
Trzaskowski ar fi pe primul loc cu 30,8%, el devansându-l pe Karol Nawrocki, candidatul susţinut de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a obţinut 29,1%, potrivit exit poll-ului Ipsos.
Dacă se confirmă, rezultatul ar însemna că Trzaskowski şi Nawrocki se vor înfrunta într-un al doilea tur al alegerilor, la 1 iunie, pentru a decide dacă Polonia va rămâne pe calea pro-europeană trasată de Tusk sau se va apropia de admiratorii naţionalişti ai preşedintelui american Donald Trump.
În Polonia, preşedintele are dreptul de aveto asupra legilor. O victorie a lui Trzaskowski în turul al doilea ar permite guvernului Tusk să pună în aplicare un program care include anularea reformelor judiciare introduse de PiS, care, potrivit criticilor, au subminat independenţa instanţelor.
Dacă însă Nawrocki ar câştiga, impasul care există de când Tusk a devenit prim-ministru în 2023 ar continua. Până în prezent, preşedintele Andrzej Duda, aliat al PiS, a blocat eforturile lui Tusk.
Dacă sondajele la ieşirea de la urne se confirmă, ceilalţi candidaţi din primul tur, printre care Slawomir Mentzen, din partidul de extremă dreapta Confederaţia, preşedintele Parlamentului Szymon Holownia, din partidul de centru-dreapta Polonia 2050, şi Magdalena Biejat, din partidul de stânga, sunt eliminaţi din cursă.
Două sondaje actualizate, care iau în considerare rezultatele oficiale parţiale, vor fi publicate în cursul serii şi luni dimineaţa devreme.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Polonezii îşi vor alege preşedintele, duminică, într-un scrutin care se anunţă strâns, dar decisiv pentru viitorul guvernului său proeuropean, precum şi pentru dreptul la avort şi drepturile persoanelor LGBTQ, relatează AFP, preluată de News.ro.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un susţinător de lungă durată al UE, ar urma să obţină 30% din voturi în primul tur, în faţa istoricului naţionalist Karol Nawrocki, cu 25%, potrivit sondajelor.
Dacă aceste previziuni se confirmă, cei doi candidaţi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 1 iunie, într-un moment delicat pentru Europa, în condiţiile în care invazia Rusiei în Ucraina continuă, extrema dreaptă continuă să crească în putere, iar relaţiile cu Washingtonul rămân tensionate.
Secţiile de votare se vor deschide la ora 05:00 GMT şi se vor închide la ora 19:00 GMT. Un sondaj la ieşirea de la urne urmează să fie publicat imediat după aceea.
În total, sunt în cursă treisprezece candidaţi, iar rezultatele finale nu sunt aşteptate până luni.
De la venirea la putere a coaliţiei fostului lider UE Donald Tusk în 2023, iniţiativele guvernamentale cheie au fost adesea blocate de veto-ul preşedintelui conservator în exerciţiu Andrzej Duda.
Unii alegători speră să se pună capăt acestui blocaj.
„Sper că aceste alegeri vor finaliza schimbarea”, a declarat pentru AFP Hubert Michalowski, un om de afaceri în vârstă de 50 de ani, care s-a declarat împotriva oricărei viraje spre dreapta a Poloniei. El spune că doreşte ca ţara sa „să rămână în centru şi să inverseze această tendinţă şi în Europa”.
Politica internaţională a dominat în mare măsură campania electorală, în special chestiunea locului Poloniei între UE şi Statele Unite, evidenţiind o ciocnire între două concepţii distincte.
Dar problemele sociale au jucat, de asemenea, un rol important în dezbaterile electorale.
Rafal Trzaskowski, 53 de ani, a promis să sprijine dreptul la avort, într-o ţară în care acesta este practic interzis, şi drepturile comunităţii LGBTQ, o perspectivă care îi dă speranţe lui Malgorzata Mikoszewska, 41 de ani, angajată a unei agenţii de turism.
„Mai presus de toate, sper că legea privind avortul şi minorităţile sexuale va fi liberalizată”, spune ea.
– O gură de aer proaspăt –
Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care îl susţine pe naţionalistul Karol Nawrocki, a rămas adesea în dezacord cu aliaţii occidentali ai Poloniei şi cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023.
Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, care spune că îl admiră pe Donald Trump, susţine că preşedintele american i-a spus „Vei câştiga” atunci când s-au întâlnit la Casa Albă la începutul lunii mai.
Rezultatul final al alegerilor prezidenţiale va depinde în mare măsură de votul din turul al doilea al susţinătorilor lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta care se află pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intenţiile de vot.
Mentzen este un libertarian eurosceptic, care se opune ferm avortului şi migranţilor şi care acuză cei aproximativ un milion de refugiaţi ucraineni că profită de Polonia.
Radoslaw Wiecek, un antreprenor independent în vârstă de 25 de ani, care a preluat o parte din retorica lui Mentzen, spune că nu doreşte ca Polonia să fie „total aservită UE”.
Pentru Anna Urbanska, o pensionară în vârstă de 74 de ani, problema principală este imigraţia. „Nu vreau ca aceşti imigranţi să fie lăsaţi să intre aici, în Polonia. Vreau să putem trăi mai liniştiţi”.
– Opriţi tendinţa antidemocratică –
O victorie a lui Trzaskowski ar permite guvernului să îşi îndeplinească cele mai importante angajamente, promisiuni care nu au fost onorate de actuala coaliţie, care a provocat multe dezamăgiri, în special în rândul apărătorilor drepturilor femeilor, inclusiv dreptul la avort.
De asemenea, i-ar oferi ocazia de a face progrese în restabilirea statului de drept, care a fost subminat de guvernul populist anterior şi de preşedintele în exerciţiu.
Şeful statului are puteri limitate în Polonia, dar are dreptul de veto asupra iniţiativelor legislative, o prerogativă utilizată frecvent de preşedintele demisionar.
„Cu Nawrocki, guvernul va fi efectiv paralizat şi acest lucru ar putea duce în cele din urmă la prăbuşirea coaliţiei de guvernare”, afirmă politologul Anna Materska-Sosnowska.
Succesul său ar însemna „în realitate revenirea populiştilor, cu o forţă de zece ori mai mare, în cel mult doi ani”, la următoarele alegeri generale, consideră ea.
De la venirea la putere a lui Donald Tusk, ţara şi-a consolidat poziţia în Europa şi ocupă o poziţie-cheie la periferia estică a Alianţei Atlantice, în faţa Rusiei.
În acest context, Materska-Sosnowska constată că alegerile prezidenţiale sunt „fundamentale”, nu numai pentru Polonia, ci şi în faţa „încercărilor de a stopa tendinţa antidemocratică şi populistă care străbate Europa”.
Diaspora să învețe lecția amară a Turciei. Partidele pro-Vest din România să învețe lecția AUR
