„În loc să traducă propriile succese de vaccinare împotriva COVID-19 într-o presiune globală reînnoită pentru a pune capăt pandemiei, țările bogate se complac în timp ce restul lumii devine din ce în ce mai disperată. Dar apariția unor noi variante periculoase îi amenință pe toți”, scrie Carl Bildt, pentru Project Syndicate.
<< Au trecut 18 luni de când virusul SARS-CoV-2 a fost secvențiat pentru prima dată, în China. În decurs de o lună, Organizația Mondială a Sănătății a emis cea mai mare alertă globală posibilă, declarând focarul de COVID-19 o Urgență de Sănătate Publică cu Preocupare Internațională. câteva săptămâni mai târziu, OMS a declarat o pandemie. Cu toate acestea, nu suntem nici pe departe la sfârșitul crizei. Dimpotrivă, am intrat într-o nouă etapă periculoasă din evoluția sa.
În timp ce starea de satisfacție se instalează printre țările mai bogate și mai vaccinate, un nor de disperare a coborât asupra țărilor cu venituri mai mici, care nu au mijloacele necesare pentru a combate noi variante ale virusului. Și, după ce a raportat un număr în scădere de noi infecții timp de șapte săptămâni consecutive, OMS înregistrează acum o creștere a cazurilor confirmate, practic peste tot. De exemplu, în actualizarea sa epidemiologică săptămânală din 6 iulie, a constatat că a existat o creștere cu 30% a incidenței COVID-19 în Europa, chiar dacă Uniunea Europeană a administrat suficiente doze de vaccin pentru a imuniza 70% din toți adulții.
Motivul acestei renașteri globale este binecunoscut. Varianta Delta, identificată acum în 111 țări, este semnificativ mai contagioasă decât tulpinile anterioare de SARS-CoV-2 și se răspândește foarte repede. Apariția noilor variante ne amintește că avem de-a face cu un organism viu care poate și va evolua ca răspuns la măsurile (și jumătățile de măsură) pe care le luăm pentru a lupta împotriva lui.
În timp ce variantele Alpha și Beta au fost oarecum mai puțin problematice, varianta Delta s-a dovedit nemiloasă și cine știe ce vor aduce mutațiile viitoare. Singura certitudine este că, odată cu virusul dezlănțuit în întreaga lume, noi variante sunt inevitabile.
Cu o pondere tot mai mare a populației vaccinate, în Europa și America de Nord, lockdown-urile, obligativitatea purtării măștii și alte măsuri sunt relaxate, ducând la rezultate nefericite, dar previzibile. Recent, premierul olandez, Mark Rutte, a trebuit să-și ceară scuze pentru creșterea rapidă a ratei de infecție în țara sa și este puțin probabil să fie ultimul lider aflat în această poziție.
Mai rău, țările bogate rămân reticente să intensifice și să ajute. După mai multe întâlniri G7 și G20, comunitatea internațională încă nu a închis decalajul de finanțare de 16 miliarde de dolari pentru accesul la instrumentele COVID-19 Tools Accelerator (ACT-A), mecanismul internațional de coordonare pentru accesul echitabil la vaccinuri. Această sumă este minusculă în comparație cu miliardele de dolari cheltuiți pentru a sprijini economiile naționale.
În timp ce țările bogate se complac, multe altele sunt disperate, din cauza lipsei de vaccinuri, aparate de respirat, oxigen, precum și de echipamente de testare și secvențiere. Odată cu apariția variantei Delta, în esență acestea zboară în orb. La 6 iulie, conducătorul tehnic al OMS privind COVID-19 a avertizat că există mai mult de 20 de țări „cu creștere exponențială de cazuri … în toate regiunile lumii”. Și pentru că multe dintre aceste țări au rate de vaccinare scăzute, cu siguranță va urma un număr mai mare de decese.
Cu toate acestea, aproape un sfert din populația globală a fost vaccinată. Ar putea suna impresionant; dar distribuția a fost grosolan și imoral înclinată către țările mai bogate. Mai mult, OMS estimează că va trebui vaccinată 70% din lume pentru a pune capăt pandemiei. Asta înseamnă că mai este un drum lung de parcurs.
Da, producția de vaccinuri crește rapid, iar liderii industriei farmaceutice vorbesc de producerea a 11 miliarde de doze (numărul necesar pentru o rată de imunizare globală de 70%) în acest an. Dar această aprovizionare ar veni în plus față de 3-4 miliarde de doze anuale de vaccin de care lumea are deja nevoie pentru a combate alte boli. Și nu vă faceți iluzii, producerea vaccinurilor COVID-19 este un proces complicat. Vaccinul Pfizer / BioNTech necesită 280 de intrări de la furnizori din 19 țări. Creșterea producției sale a necesitat 200 de acorduri de transfer de tehnologie fără precedent.
În timp ce se derulează noi eforturi, la nivelul OMS și Organizației Mondiale a Comerțului, pentru a facilita mai multe astfel de aranjamente, restricțiile comerciale și naționalismul vaccinului rămân o problemă serioasă. OMC a observat recent că, deși numărul restricțiilor comerciale care afectează vaccinurile a scăzut de la 109 la începutul pandemiei, există încă 53 de dispoziții care domolesc creșterea speranței pentru producție.
Între timp, este necesar urgent mai mult oxigen pentru a evita repetarea tragediei la care am asistat în India. Instituțiile multilaterale și ONG-urile au intermediat acorduri importante cu furnizorii cheie mondiali, dar trebuie făcut mai mult pentru a ține pasul cu nevoia crescândă din Africa și din unele zone ale Asiei.
Consumabilele necesare testării și secvențierii sunt, de asemenea, extrem de importante, atât pentru gestionarea focarelor, cât și pentru detectarea și înțelegerea rapidă a noilor variante. În plus față de cele patru „variante de îngrijorare” actuale, OMS monitorizează alte patru „variante de interes”, dintre care una – varianta Lambda – a fost depistată în 29 de țări.
Problema Variantei atestă natura globală a acestei crize. Deși virusul a fost identificat pentru prima dată în China, cele patru variante de îngrijorare au fost identificate departe, în Africa de Sud, Brazilia, Regatul Unit și India. Lambda a fost descoperită pentru prima dată în Peru. Deoarece următoarea variantă ar putea veni de oriunde, nu este momentul să ne relaxăm răspunsul. Dacă vrem să evităm valurile succesive de noi variante, trebuie să dublăm eforturile globale de vaccinare.
Acesta este un test de leadership politic. Toate guvernele trebuie să ia în serios dictonul că nimeni nu se află în siguranță până nu este toată lumea în siguranță. Succesele naționale în combaterea pandemiei ar putea fi ușor dezmembrate de eșecurile naționale de combatere a acesteia, în altă parte. Să nu învățăm pe propria piele această lecție. >>
Să învățăm să trăim cu fructele și legumele modificate genetic
