„Puneți-vă centura. Ăsta e abia primul pas”, scrie într-un editorial CEPA Kurt Volker, fost ambasador american la NATO.
<< Decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște așa-numitele republici populare Lugansk și Donețk ca state independente nu este un sfârșit, ci un început.
Decizia sa deschide ușa pentru mai multe mișcări care ar putea eroda și mai mult securitatea Ucrainei și ar putea avansa proiectul lui Putin de a reconstrui un imperiu rus. NATO, UE, fiecare țară europeană în parte și Statele Unite și Canada trebuie să reacționeze.
Recunoașterea acestor state de fabricație rusă ca „independente” nu este în sine surprinzătoare. Putin a mai făcut acest lucru cu două părți ale Georgiei (regiunile Abhazia și Osetia de Sud) și are în mânecă asul unei potențiale recunoașteri a Transnistriei. Și, desigur, a anexat Crimeea.
Ceea ce este de remarcat este rațiunea explicită pe care Putin a dat-o acestui pas în discursul său lung și patetic din 21 februarie: Putin consideră că Ucraina este parte a Rusiei, mai degrabă decât un stat suveran și independent. Prin urmare, el consideră independența Ucrainei, cu propriile ei forțe armate, drept o amenințare militară la adresa Rusiei, de parcă Ucraina ar fi o insurgență armată. Relațiile Ucrainei cu Occidentul, inclusiv furnizarea de arme defensive letale, înseamnă că Rusia însăși este atacată. El își imaginează că Ucraina – care a renunțat la armele sale nucleare în temeiul unei garanții de securitate ruse pe care Rusia a încălcat-o – ar putea de fapt să dobândească arme nucleare cu asistență occidentală pentru a amenința Rusia!
Prezumția de bază a lui Putin este că Rusia e un imperiu care a fost privat de unele dintre teritoriile sale și că nu mai poate suferi această nedreptate amenințătoare.
Viitoarele acțiuni ale lui Putin nu se vor opri la recunoașterea acestor mici teritorii. Acest pas devine acum o nouă premisă pentru continuarea acțiunii militare rusești.
Noile state „independente” au invitat acum în mod oficial Rusia să staționeze forțe militare pe teritoriul lor pentru a se apăra împotriva agresiunii ucrainene, iar Putin a ordonat aseară forțelor să intre în zonă, a informat Reuters. Vălul de negare al Rusiei pentru prezența ei în Donbas a fost ridicat (trupele sale sunt acolo de ani de zile), iar acum va fi total dezinhibată în a-și consolida prezența militară.
Rusia va continua să organizeze atacuri false în Ucraina pentru a justifica „răzbunarea” masivă a autorităților. Dacă Putin poate reuși să atragă în capcană forțele ucrainene în timp ce acestea încearcă să se apere împotriva provocărilor rusești, el poate escalada conflictul într-un război mai mare, care va implica mult mai mulți soldați din cele aproape 200.000 de trupe pe care le-a adunat în și în jurul Ucrainei.
Rusia a recunoscut toate regiunile Lugansk și Donețk ca independente, dar forțele conduse de ruși controlează în acest moment doar porțiuni din aceste teritorii. Acest lucru face din Ucraina un „ocupant” al zonelor controlate de non-ruși și oferă o justificare pentru o nouă vânătoare de teritoriu de către Putin, pentru a lua în întregime aceste două regiuni dacă dorește. În sine, acest lucru ar genera un răspuns armat direct al forțelor ucrainene, pe care Putin l-ar revendica ca un atac.
Uniunea Europeană și Statele Unite (în mare parte pentru a menține Germania la bord) au refuzat să impună noi sancțiuni Rusiei doar din cauza amenințărilor sale militare și a comportamentului șantajist. Motivul este că sancțiunile ar trebui să fie un factor de descurajare, iar aplicarea lor elimină efectul de descurajare. Indiferent dacă această rațiune a avut vreodată sens sau nu, acum este depășită de evenimente. Sancțiuni devastatoare trebuie impuse Rusiei acum, pe baza celor mai recenți pași ai săi, înainte de a se lansa într-o agresiune și mai mare.
Din punct de vedere militar, SUA și aliații NATO trebuie să devină mult mai serioși în a ajuta Ucraina să se apere. SUA au mărit asistența de securitate la 650 de milioane de dolari și au accelerat livrarea echipamentelor. Dar SUA și aliații și-au retras și antrenorii care erau încorporați în forțele ucrainene, iar multe ambasade occidentale s-au mutat de la Kiev la Lviv, chiar și în absența oricărui atac rusesc. Aceste gesturi trimit semnalele greșite atât Ucrainei, cât și Rusiei.
NATO trebuie să vină urgent cu o declarație în care să respingă recunoașterea de către Rusia a acestor teritorii, menționând că are un interes constant în suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, că extinde Planul de acțiune pentru aderarea la alianță a Ucrainei (în conformitate cu Formula Rasmussen), că salută măsurile luate de aliați pentru a ajuta Ucraina să își consolideze capacitățile defensive și că va oferi asistență suplimentară acestei țări pe cât este posibil.
Cu discursul de astăzi (luni – n.r.) al președintelui Putin, nu mai pot exista iluzii. Ne confruntăm cu un dictator care lansează o agresiune împotriva vecinilor săi din presupusa nedreptate că i se refuză un imperiu. Am mai trecut prin asta. Va fi greu, dar trebuie să ne unim pentru a învinge acest tip de agresiune.>>
