O anchetă a agenţiei France Presse, publicată joi, asupra bombardamentului în care a fost ucis un jurnalist Reuters şi au fost răniți alţi şase reporteri, dintre care doi de la AFP, în sudul Libanului, la 13 octombrie, indică un obuz de tanc israelian, relatează Agerpres.
Issam Abdallah, în vârstă de 37 de ani, a fost ucis în timp ce lucra împreună cu şase jurnalişti lângă graniţa cu Israelul. Doi colegi de la Reuters, doi jurnalişti de la postul de televiziune Al Jazeera şi doi de la AFP au fost răniţi. Printre aceştia se numără şi fotografa Christina Assi, de 28 de ani, grav rănită, căreia i-a fost amputat piciorul drept şi care rămâne spitalizată.
Aceşti reporteri veniseră să relateze despre confruntările transfrontaliere dintre armata israeliană şi grupuri armate în sudul Libanului, unde comunitatea internaţională este îngrijorată de riscul extinderii conflictului dintre Israel şi Hamas.
AFP a investigat prin analiză şi verificarea încrucişată a imaginilor de la şase instituţii de presă prezente în acea zi şi a unor mărturii de la jurnalişti, localnici şi surse de securitate, precum şi intervievând mai mulţi experţi în armament.
Aceste şapte săptămâni de investigaţii, efectuate împreună cu colectivul britanic de experţi şi anchetatori independenţi Airwars, arată că la originea atacului mortal s-a aflat un obuz de tanc de 120 mm stabilizat cu aripi, folosit exclusiv de armata israeliană în regiune.
Succesiunea celor două lovituri a avut loc la un interval de 37 de secunde, subliniază experţii intervievaţi de AFP şi Airwars. Jurnaliştii erau de asemenea clar identificabili.
O investigaţie a agenţiei Reuters publicată joi concluzionează de asemenea că a fost vorba de tiruri de tancuri israeliene.
Alte două investigaţii efectuate separat de organizaţiile pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) şi Amnesty International, pe care AFP le-a putut consulta înainte de publicarea lor, se referă ambele la „lovituri israeliene”.
HRW a condamnat „un atac aparent deliberat asupra civililor” care „ar trebui sau ar putea fi urmărit penal ca o crimă de război”.
Conform Amnesty, „acesta este probabil un atac direct asupra civililor, care trebuie investigat ca o crimă de război”.
La 14 octombrie, autorităţile libaneze au acuzat Israelul că este responsabil pentru tiruri, invocând „moartea deliberată”.
Întrebată de AFP despre concluziile anchetei sale comune cu Airwars, armata israeliană nu a răspuns.
Aceasta a declarat iniţial că îi pare „foarte rău” pentru moartea jurnalistului Issam Abdallah, fără să-şi recunoască responsabilitatea, afirmând că efectuează „verificări”.
„Este absolut fundamental să avem răspunsuri din partea Israelului. De îndată ce a avut loc acest incident, am solicitat Israelului să efectueze o anchetă aprofundată pentru a afla ce s-a întâmplat exact. Două luni mai târziu, încă aşteptăm răspunsuri”, a declarat directorul de informaţii al AFP, Phil Chetwynd.
„AFP a spus foarte clar că va urmări toate mijloacele legale pe care le consideră posibile şi pertinente pentru a se asigura că se face dreptate pentru Christina şi Issam”, a adăugat el.
La ora 18.02 în ziua de vineri, 13 octombrie, cele două lovituri succesive au vizat grupul de jurnalişti poziţionaţi pe înălţimile Alma El Chaeb, un sat situat la mai bine de un kilometru de ‘Linia Albastră’, demarcaţia dintre Liban şi Israel supravegheată de ONU.
Schimburi de focuri aproape zilnice au loc între armata israeliană şi combatanţii şiiţi ai mişcării libaneze pro-iraniene Hezbollah şi braţul local al mişcării islamiste palestiniene Hamas, stârnind temeri asupra extinderii conflictului provocat de atacurile fără precedent ale Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie.
În Liban, tirurile şi bombardamentele israeliene au făcut peste 110 morţi, dintre care majoritatea luptători Hezbollah şi peste o duzină de civili, inclusiv trei jurnalişti, potrivit unui bilanţ al AFP. Cel puţin şase soldaţi israelieni şi trei civili au fost ucişi în Israel în atacuri provenite din Liban, conform autorităţilor.
Toţi reporterii erau echipaţi cu căşti şi veste antiglonţ marcate „Press”, în spatele camerelor lor plasate vizibil pe trepiede, aşa cum arată un video filmat cu telefonul şi postat pe contul de Instagram al Christinei Assi la scurt timp după ora 17.00. Pe fundal se văd coloane de fum care se ridicau din văile împădurite la locul loviturilor.
Ancheta a urmărit să stabilească dacă jurnaliştii ar fi putut fi confundaţi cu luptători aparţinând uneia sau alteia dintre grupurile armate active în regiune – Hezbollahul, dar şi grupuri palestiniene precum brigăzile Ezzedin al-Qassam, braţul armat al Hamas, sau brigăzile al-Quds, aripa militară a Jihadului Islamic palestinian – care au lansat mai multe atacuri în nordul Israelului în ultimele săptămâni.
Faptul că jurnaliştii erau „clar vizibili din poziţiile militare israeliene” şi prezenţa a cel puţin unei drone şi a unui elicopter în apropiere în ora precedentă loviturilor ‘coroborează analiza conform căreia armata israeliană ştia sau ar fi trebuit să ştie că cei şapte indivizi prezenţi erau jurnalişti şi, cu toate acestea, i-a vizat nu o dată, ci de două ori”, a declarat pentru AFP Aya Majzoub, director regional adjunct pentru Orientul Mijlociu şi Africa la Amnesty.
Ancheta AFP nu a putut stabili ce unitate militară a fost implicată sau de la ce nivel de comandă a venit ordinul de a trage.
Mai multe incidente similare au avut loc în regiune în ultimele săptămâni, în timp ce jurnaliştii transmiteau în direct imagini ale confruntărilor cu Israelul.
Un jurnalist de la canalul Al Jazeera a fost rănit uşor la 13 noiembrie de tiruri israeliene, în timp ce acoperea cu alţi corespondenţi bombardamentele în direct din sudul Libanului, lângă o maşină marcată „presa”, potrivit unei media publice libaneze, unei autorităţi locale şi jurnaliştilor la faţa locului.
La 21 noiembrie, doi jurnalişti de la canalul pro-iranian Al Mayadeen au fost ucişi împreună cu încă o persoană în lovituri israeliene în sudul Libanului, potrivit media oficiale libaneze.
Prim-ministrul libanez Najib Mikati „a condamnat ferm” acest ‘atac’, acuzând Israelul că vrea „să reducă la tăcere mass-media care denunţă crimele şi agresiunile sale”.
Al Jazeera a „condamnat ferm” ceea ce a descris drept „ţintirea deliberată a jurnaliştilor de către forţele israeliene în sudul Libanului” la 13 octombrie.
Canalul din Qatar a cerut Curţii Penale Internaţionale „să tragă la răspundere Israelul şi armata sa pentru crimele lor odioase”.
Un purtător de cuvânt al agenţiei Reuters s-a declarat „şocat că un grup de jurnalişti clar identificaţi ar fi putut fi atacat în acest mod”.
Agenţia de presă şi-a reiterat apelul către autorităţile israeliene să investigheze aceste atacuri. „Au trecut aproape două luni de când le-am cerut să ancheteze şi încă nu am auzit nimic”, a adăugat el.
„Practic, la fel de mulţi jurnalişti au murit în ultimele două luni ca în douăzeci de ani de conflict în Afganistan”, a dezvăluit directorul de informaţii al AFP. „Nu putem lăsa să se dezvolte o astfel de cultură a impunităţii şi este absolut esenţial ca sectorul media să se mobilizeze pentru a se asigura că se face ceva”, a adăugat Phil Chetwynd.
Potrivit celui mai recent bilanţ al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) publicat la 7 decembrie, „cel puţin 63 de jurnalişti şi lucrători media” au fost ucişi de la începutul războiului pe 7 octombrie.
